10%

Poate e greu de crezut si totus adevarat. O familie de albine comsuma aproximativ 90 kg. de miere pentru a oferi stuparului 10 kg. Natura isi are misterul ei, albinele au tainele lor ..., ce e important e ca din vremuri stravechi ele supravietuiesc. Nu s-au salbaticit si nu s-au domesticit, ci noi am invatat sa ne adaptam la obiceurile lor.

Daca omul a r trebui sa hraneasca albinele, ele ar dispare in scurt timp ca ceva nerentabil. Ele supravietuiesc si sunt rentabile pentru ca toata cantitatea de mincare pe care o consuma si-o agonisesc singure.

In vechime , evreul era invatat sa puna la o parte 10% din venitul lui, ca Dumnezeu sa priveasca cu placere la el si sa-l binecuvinteze. Cind am deschis ochii in biserica, si am primit si eu un plic in care urma sa i-mi pun si eu darnicia, am vazut pe plic vreo cinci pozitii, unde eram indemnat sa pun si eu ceva. La prima mea intelegere m-am vazut mare, am inteles ca nu sunt evreu, eu sunt supt har si nu trebuie sa dau 10%. Puneam 5 lei la uniune, ma gindeam ca acolo dau mai multi frati, 10 lei la seminar, acolo dau mai putini, 5 lei la comunitate si complectam la misiune si mila cu cit credeam eu mai potrivit.

In biserica in care m-am nascut eu , era un obicei ciudat pentru unii, dar noi il acceptam ca parte pentru ceea ce eram noi, sau ca o datina crestina. Cind casierul dadea raportul anual, citea cu voce tare suma fiecarui membru, si a citit si ce am dat eu lunar. Poate astazi a fi o problema usturatoare sa auzi ce ai dat. Cu liniste si meditatie am ascultat casierul pina la capat. Cind a terminat nu am fost socat de cit am dat eu, ca au mai dat si altii ca si mine (putin). Dar am fost uimit sa aud cifra banilor depusi de unul din fratii care a dat aproape cit am dat noi toti restul. Cind imi trece prin minte intimplarea aceasta ma cutremur la idea ca tot ce tinem acum secret va fi citit in public.

Asa mai greu , am inteles din exemplu fratelui darnic ca si eu ar trebui sa dau macar 10%. Americanii se pare ca au inteles mai bine ca mine problema zeciuelii, ei practica in plin si mi se pare un lucru bun. Biblia insa se descopere treptat cind cititorul e greoi sau nedarnic. Foarte tirziu am inteles ca 10% este doar preludiul unei daruiri totale.

Topiti de darnicia cereasca de care Apostulul Pavel a facut parte Macedonienilor, ei s-au dat pe sine insasi si au dat si peste puterile lor. (2 Corinteni 8:5) Dimensiunea darniciei lor nu ar fi putut fi masurata de apostol, si aici logica se opreste, mintea cu ratiunile ei tace, iar Duhul Sfint culege roadele dragostei Divine dela cei ce au inteles ca ei nu puteau platii pretul mintuirii lor. S-au dat cu totul unei cause sfinte. Poporul lui Dumnezeu insemna totul. Prezenta darulilor lor au fost un prilej de binecuvintare pentru cei din Ierusalim, nu 10 la seminar si 5 la uniune, pentru cauza sfinta, totul fara reserva.

Nu daca imi vei da mincare si haine, ci totul, pentru ca Dumnezeu a dat tot ce avea mai nobil pentru tine si pentru mine si asta nu puteam platii , nu exista echivalent in valori omenesti.

Astazi ma adresez inimilor care au martursit cu gura lor ca primesc rascumpararea in dar. Cerul a fost orfan pentru mine si pentru tine ; in cer s-a facut tacere pentru ca pretul era asa de mare, ca numai El putea sa-L plateasca. In scurt timp tu si eu vom sta cu plicul in mina, iar casierul cerului va citii toate datoriile in dreptul meu si in dreptul tau. Esti sigur ca ai platit, esti sigur ca ai dat totul ? Macedonienii vor fi martori la citire ... mai ai timp. (racumpara-l)

Stuparul