Caut Un Titlu Pentru Poezie

De cind am jucaria asta…cu nume tare urit…blog…care rimeaza cu dog…frog…clog…whatever…ma delectez citind si comentind pe ici si colo…parca ascult pe la usile si ferestrele oamenilor citeodata. Sau parca sint pe vremea cind ma ducea buna pe paduri dupa bureti si alergam dupa flori salbatice si dupa bureti…si dupa fluturi…O, cit de minunate imi sint amintirile alea…si cum mi se umezesc ochii de fiecare data cind imi amintesc…
Dar nu asta este ce vroiam sa spun. Am dat de tot felul de bloguri. Pe unii ii inteleg, pe altii ii dezaprob, si pe unii cred ca deja i-am iritat cu sfaturile mele nesolicitate…Cind mi se pare c-am spus prea mult si nu ma mai baga nimeni in seama…ma retrag…dar daca discutia este interesanta …ma misc mai incet. Altii…ma invita bucurosi sa particip.
Ok…destul cu introducerea. Am dat de un blog…by the way Deb…pune-l te rog pe my blogroll (eu am secretara aici, ce credeti dumneavoastra ca e asa…un blog oarecare?) …Blogul asta e Teologeanu…mi s-a parut un nume straniu…dar mai nou si limba romana mi se pare stranie…si cred ca e o generatie noua cu un jargon nou…ma tot crucesc si citesc si recitesc incercind sa inteleg ceva…macar o boaba…
Ei, dar Teologeanu asta a pus o poezie de Marin Sorescu, numita "sah"…si a pus o intrebare…"Cum ar suna poezia din perspectiva crestina?" Ieri, inainte de a pleca de la lucru am vazut-o si bineinteles, n-am rezistat ispitei.
Mergeti pe blogul lui sa cititi poezia si iata poezia ce am scris-o ad hoc inainte de a ma duce acasa…Astept sa vad …am primit aprobarea proprietarului acelui blog?
Am recitit-o azi si mi se pare ok. Nu i-am dat inca un titlu. Imi sugerati dumneavoastra ce titlu sa-i dau?


Iata poezia mea:

Toate zilele mi-au fost numarate…
De ce sa ma mai obosesc socotind?
"In lume veti avea necazuri…"
Asa ne-ai spus dindu-ne din Tine pace…!
Si ma inviorez cind mi te imaginez Doamne,
Rabdind pentru mine si…biruind!!!

Chiar de-ar fii sa trec prin
Valea Umbrelor Mortii…
De ce sa-mi fac griji?
Sint doar o reflexie neagra…sint umbre…
Iar Tu esti Lumina mea…
Si pe toate le stingi…
Ce-i viata? Doar o adiere…
Si ce-i omul…decit trecator…
Dar ai pus in noi un gind de nemurire…
Si de Eternitate un dor…
…Cei dragi…? Ti-i dau Tie:
Sotie, parinti si copii…
Din mina Ta Sfinta…
Sa-ncerce …numai cel rau a-i rapii!!!
Mi-e frica?
Da, mi-e frica!!!
Dar strins de mina Te tin…
Si chiar de-s negre si zbuciumate apele…
Stiu ca M-astepti… Iata-ma vin!