Savanti…si oameni de stiinta,
Cu sau fara constiinta,
Se mira inca de secrete si mistere,
Pe-aici pe jos si printre sfere.
Nu-i lumea mica, si nu-i lumea mare;
Si desigur... nimic nu-i la-ntimplare...
Nu-s nici secretele ascunse;
Sint doar in spatiu aranjate si-n timp puse.
Posibil ca le vom descoperi cindva,
Ca toate-s prinprejur pe undeva.
Si mai recent la chivot se gindesc…
Se-ntreaba si il cauta…da de-l gasesc!!!
Ca nu demult au zis ca David nici n-a existat;
Pina ce pietrele purtindu-i numele s-au prezentat…
Mai cauta azi inca dupa imensa si batrina arca,
Unii nu cred c-a fost potop…altii zic…"parca".
Se-ntreaba unii daca-a fost exact o dimineata…
Dupa o seara…cind El a zis numa si lume-a luat viata…
Ce-i stiinta daca nu un brat de amanunte,
Unele mai importante, altele mai marunte,
Care ne-ajuta sau ne-mpiedica-n gindire…
Care ne limpezesc sau ne afunda-n amagire?
Cum inima n-are viata-n ea fara de minte, far de creier
Asa si stiinta fara de credinta e incilcita ca un caier.
Unul mai luminat zicea ca daca Iona-ar fi-inghitit balena
Si-atunci bazat pe Biblie ar fi crezut intocmai scena!!!
Si cind vom fi rapiti…o alta intrebare abuzata…
Ce-mi pasa mie daca sint in grija lui de Tata?
Cind te-a trecut in brate Marea Moarta pe uscat,
Cind ai mincat din mana ce cu dragoste ti-a dat…
Cind ti-a luat pe veci povara de suspine si amaraciuni,
Si ti-a dat viata vesnica…atunci…
Numai atunci poti crede cu adevarat, orice minuni!
Cind ai trait disperul unei nopti in negura si ceata…
Abia atunci, crezi si astepti cu bucurie-o dimineata...
No comments:
Post a Comment