IMBATRINESC

"Imbatrinesc …si -mi pare rau…"
Ma jeluiesc asa mereu…
...N-am scris eu versul, doar il cint,
Ca trecator prin viata sint…
Am auzit de la parinti,
Ca de-om fi rai, de-om fi cuminti,
Viata-i tot scurta, e finita;
Si intr-o zi, se vrea sfirsita.
Si-ai mei parinti au insistat...
Dar prea putin m-a-nteresat!
" Parc-a fost ieri" ofta si buna,
Si nu odata …ci intr-una…
"Si uite sint in dunga gropii,
Si-i dau si eu de lucru popii…"
...Se duce viata ca un vis…
Sau ca un abur…sint convins!

Dar de parinti cine s-asculte?
Ei totdeauna "stiu prea multe".
Din generatii-n generatii,
Ne mincam unii altora-ficatii !!!
Parintii-si bat gura degeaba;
Copii nici ca le tin seama;
Parintii cauta sa-i opreasca,
De la prostii, sa-i ogoiasca…
Ai tineri cred ca sint mintosi,
Si sar in sus parca-s cocosi…
Mintea abia li s-a dospit…
Si limba li-e ca un cutit…
Dar copti nu sint…saracii pui…
Ca pufuletu-i cam galbui,
(Si altele…
Nu le mai spui…)
Dar sar la harta sprintenei,
Prafu ridica dupa ei…
Si ard de energie multa…
Numa vorbesc…deloc n-asculta!
Si cum cu focul nu te joci…
Si cum adesea turta-ti coci...
Umbla adesea la chibrit…
Degeaba-l certi si i-ai oprit!
La urma...
Ghici, cine-i rosu si prajit,
Sau doar galbui si…oparit?

Dar ca si ei, la rindul nostru
N-am stiut cuminti sa tinem postu..
Ci zbenguiti din floare-n floare,
Am alergat prin lumea mare…
Si-mi amintesc numa de ieri
Cite-am batut…cite carari...
Ca o albina culegind,
Ca o naluca frematind,
Ca un balaur nesatul…
Ca din Scriptura…al nebun,
Ce nu stia ca-i vine ceasul…
Sa-si inceteasca cumva pasul...

Si-asa, subiectul ocolit,
Cu vremea, se lasa gasit!
Si de la patruzeci … incoace,
Am inceput tacut-a coace…
Si-ncet, tiptil, zi dupa zi…
Cind grele vremuri, cind hazlii,
Cu mintea mea de lut incinsa
Desteapta cum ma simt... distinsa…
M-am pomenit ca tot mai des
Cu tot mai mare interes
Gindesc la anii ce s-au scurs,
Gindesc la dragii ce s-au dus…
Ascult la vint, ascult la ploi,
Din calendar rupind la foi…
Ba meditind, ba lacrimind,
Tic-tacul vremii ascultind!

Si-acu, facui un scurt popas,
Sa socotesc ce-a mai ramas!
Sa-mi caut paguba-n cistig…
Sa rid un pic, un pic sa pling…
Sa caut motive sa m-admir…
Dar iau oglinda…si ce ma mai mir...!!!
Parca as fi…dar nu sint eu!
Ma recunosc, dar tare greu!!!
Dintii mai lungi, nasul mai mare
Si fata…de nici o culoare…
Noroc ca parul, nici nu stiu
Culoarea …sa i-o mai descriu…
E mult de-atunci…ca cel real
Va spun ceva …senzational !!!
Parul meu real, nu l-am mai vazut,
Cam de prin deceniul ce-a trecut…
Ca sint cind blonda cind bruneta…
Doar doar oi arata cocheta…
Cercind s-arat ca n-am habar
Ca-mbatrinesc din an in an!

Ma uit la ce-am lasat in urma...
Si suflu …caierul de spuma!!!
Numa clabuci, nimic solid…
Un mare gol…un mare vid!
M-a reculeg…"n-am stat degeaba
Am tras la jug…mi-am facut treaba!
Si-am dat din miini si din picioare,
Ani multi cu zel , la disperare!!!
Sint ani de truda…si sudoare…
Si-o lunga, lunga alergare…
Ca doar n-am fugarit furtuni...
De-a proasta, risipind ani buni?"
Asa in mine-am comentat…
"Vreau sa gasesc un rezultat...
Si nu orice... ceva de pret…"
Dar de la starea de semet,
M-am pomenit cu pumnii goi…
Sezind pe-un maldar de gunoi…
Si uite-asa...
Urcind spre Himalaia vietii,
Si cugetind la zorii diminetii…
M-am pomenit,
Traind apusul caldicel…
Asa ca...
Mai bine m-oi gindii la el…
Realitatea e-un dus rece,
Si te trezeste…si nu trece!
Mi-am zis...
Mai bine-accept tacut destinul
Ca-n timp se face bun si vinul!
Mai e ulei, si-un pic de timp
N-oi sta infipta ca un ghimp!
Ca peisajul nu-i chiar rau…
Alt capat …de la acelasi curcubeu…
Regrete? Sint doar timp pierdut…
Azi am ce ieri nu am avut…
Si fiecare vreme-si are
Si bucurii si disperare,
Si fapte bune de facut,
Si vorbe rele de tacut…

Cu ochii tineretii vezi
Dar cu-ai batrini te delectezi!
Ca tineretea stie multe…
Dar uita sa mai si asculte…
Dar cu anii te inteleptesti
Si-nveti sa taci si sa gindesti!!!
Ca gura bate parti dorsale,
De ai sonor la ea prea mare!!!
Si-nveti sa mesteci, si-apoi sa-nghiti…
Si-atunci esti bine, nu sughiti!
Si-nveti in ani ca esti doar om
Si omul bun e ca un pom
Ca faptele cind nu-s de pret,
Te dovedesc... ca esti mistret!
Ca sa fi domn, e o-ntimplare,
Si sa fi om…e lucru mare!!!

Si-n loc sa-mi cint acu mereu…
Ca-mbatrinesc si-mi pare rau…
Ma delectez c-un asfintit…
Gindesc nainte de vorbit…
Grijesc de undelemnul meu,
Ca atipesc mereu, mereu;
Dar cel mai mult…imi placea-a sta
In casa... cu Lumina mea…
In asteptare…
Cu rabdare!!!