Ceva Despre Fericire ...

De la Corina Breger....

Fericirea nu depinde de context, ci de caracter.

Ea nu e a celor ce au, ci a celor ce iau ce e mai bun
din viata, a celor ce dau ce e mai bun din ei, a celor ce
refuza sa vada ca paharul e pe jumatate gol sau ca poate
trei sferturi din el s-a scurs sau in cazuri cu adevarat
nefericite, mai are doar doi stropi amarati de bine in el.

Ferice de cei care privesc paharul din perspectiva
cerului, adica de
sus, de unde paharul pare vesnic plin, si nu din
lateral de unde orice
picatura in lipsa este observata cu usurinta.

Ferice de cei ce canta chiar daca suna fals, de cei ce
danseaza, chiar
daca nu stiu pasii, de cei ce cad, iar apoi se ridica.

Ferice de cei ce nu invata pentru note de cei ce sufera
zambind, de
cei ce observa florile prafuite, de cei ce plang gratie
dragostei, nu
singuratatii, de cel ce descopera o carte buna, de cei
ce fac cadouri,
de cei carora le place compania propriei lor persoane,
de cei ce mananca fara sa numere caloriile sau sa
privesca la ceas.

Ferice de cei ce nu uita ca viata e una singura, ca
modul in care o
traiesti are consecinte, ca paharul trebuie privit de
sus si ca e
umplut de Dumnezeu.