Ne Pregatim Pentru Eternitate

O sa te delectezi citind ceea ce Rick Warren a scris acum;  sotia lui  are cancer si el numai ce a primit bani din vinderea cartii lui (Va amintiti? El a scris “O viata traita cu folos!”). Acesta este un scurt interviu cu Rick Warren. Autor si pastor la Saddleback Church in California.

In acest interviu luat de Paul Bradshaw, Rick spune:

“Oamenii ma intreaba, care este sensul vietii? Si eu le raspund: intr-o singura idee as spune ca este o pregatire pentru eternitate. Noi am fost creati pentru eternitate, si Dumnezeu ne vrea cu El in cer. 

Intr-o zi, inima mea va inceta sa bata, si cu asta se va sfirsi calatoria trupului meu, dar asta nu va fi sfirsitul meu cu adevarat.

Poate am sa traiesc 60 sau 100 de ani pe pamint, dar am sa-mi petrec trilions de ani in eternitate. Asta este numai incalzirea, aici pe pamint - numai repetitia. Dumnezeu vrea ca sa practicam pe pamint ceea ce vom face o eternitate in cer.

Am fost facuti de Dumnezeu pentru Dumnezeu, si pina nu realizezi acest lucru, viata ta nu va face nici un sens.

Viata este o insiruire de probleme: posibil sa fi in una chiar acum, sau numai ce ai iesit dintr-una, sau numai ce o sa intrii intr-una…

Motivul acestor probleme este ca Dumnezeu este mai interesat in caracterul tau decit in confortul tau. Dumnezeu este interesat sa-ti faca viata sfinta nu fericita.

 

Pe acest pamint putem sa fim intr-o oarecare masura si fericiti dar asta nu este scopul vietii. Scopul vietii este sa iti dezvolti un caracter care sa semene cu caracterul Lui Dumnezeu.

Ultimul an pentru mine a fost unul dintre cele mai bune din viata mea. Dar si unul dintre cele mai grele pentruca sotia mea s-a imbolnavit de cancer.

Credeam inainte ca viata are vai si dealuri, mergi printr-o perioada grea dupa aia ajungi pe un virf de munte, si tot asa. Dar mi-am schimbat parerea. Viata nu este vai si dealuri, mai degraba cred ca viata este ca doua sine la o cale ferata, si in permanenta ai ceva bun si ceva rau in viata. Si nu conteaza cit de bine este citeodata, tot exista ceva care trebuie reparat. Si nu conteaza cit de rau este citeodata, tot gasesti ceva bun in ea ca sa-I multumesti Lui Dumnezeu. Poti sa te cramponezi in partile rele, sau poti sa te opresti la cele bune. 

Daca te fixezi pe probleme, ai sa fii egocentric si egoist; problema mea, simptomele mele, durerea mea. Dar ca sa scapi de durere cel mai usor este sa iti iei ochii de la tine si sa-i ridici catre Dumnezeu sau sa te uiti la alti oameni.

Noi am realizat repede ca in ciuda rugaciunilor a sute si mii de credinciosi, Dumnezeu nu o va vindeca pe Kay sau nu ii va face viata mai usoara. A fost tare dificil pentru ea, si cu toate astea Dumnezeu a lucrat la caracterul ei si a intarit-o si i-a dat inca de lucru sa ajute pe alti oameni, dindu-I o marturie si prin asta a apropiat-o si mai mult de El si apoi si de alti oameni.

Trebuie sa ne obisnuim in viata si cu binele si cu raul.

De fapt, citeodata parca e mai greu sa te obisnuiesti cu binele. De exemplu, anul trecut dintr-o data cind mi s-au vindut 15 milioane de copii ale cartii mele, asta m-a facut bogat pe loc… De asemenea mi-a adus multa popularitate lucru pe care nu l-am cunoscut inainte. Eu nu cred ca Dumnezeu iti da notorietate ca sa iti hraneasca eul sau sa te faca sa traiesti o viata usoara.

Asa ca, am inceput sa-L intreb pe Dumnezeu ce ar vrea El sa fac cu toti acesti bani, cu popularitatea ce am capatat-o si cu influenta la care am ajuns. El mi-a dat doua pasaje diferite care m-au ajutat sa decid ce sa fac. II Corinteni 9 si Psalmul 72.

Primul, in ciuda atitor bani m-a facut sa nu-mi schimb stilul de viata. Asa ca n-am cumparat nimic de valoare mare. Al doilea, cam pe la mijlocul anului trecut n-am mai vrut sa accept salariu de la biserica.

Al treilea, am format o fundatie cu initiativa sa plantam biserici , sa echipam noi conducatori, sa dam asistenta celor saraci, sa avem grija de cei bolnavi si sa educam viitoarea generatie… Apoi in al patrulea rind am facut suma la toate salariile pe care le-am primit de la biserica in decursul carierei mele de pastor si am donat toti acei bani inapoi bisericii. A fost intr-adevar un sentiment de eliberare fiind in stare sa servesc pe Dumnezeu fara plata.

Trebuie sa ne intrebam pe noi insine: vrem sa traim pentru lucrurile care le posedam? Pentru popularitate? O sa traiesc impins din urma de tot felul de presiuni? De vinovatii? De amaraciune? De materialism? Ori am sa ma conduc in functie de scopul pe care il are Dumnezeu in viata mea, cu mine pe pamint?

Cind ma trezesc dimineata stau pe marginea patului si spun, Doamne, daca nu reusesc sa fac nimic astazi, vreau sa te stiu pe Tine mai bine si sa te  iubesc mai mult. Dumnezeu nu m-a pus pe pamint si mi-a dat o lista cu lucruri care trebuie sa le termin. Este mai interesat in ceea ce sint decit in ceea ce fac. Pentruca ne-a creat fiinte umane si nu …obiecte!!!