ALA ESTI TU!

DOMNUL WASHINGTON
de Les Brown

Intr-o zi, in clasa a unsprezecea m-am oprit intr-o clasa sa astept dupa un coleg. Pe cind eram acolo, Domnul Washington, un profesor, a aparut dintr-o data si mi-a cerut sa ma duc la tabla sa scriu ceva jos…I-am spus ca nu pot. Si el m-a intrebat…”da de ce nu poti?” I-am spus…”Pentruca nu sint unul din studentii dumneavoastra.”. El mi-a raspuns…”dar nu conteaza; du-te la tabla oricum.” I-am spus din nou…”nu pot.” Si m-a intrebat din nou…”de ce nu poti?” Dupa o pauza i-am spus in sfirsit…cu rusine, … “pentruca sint “Educable Mentally Retarded” (educabil… dar redus mintal)”

A venit de unde era pina la mine si s-a uitat drept in ochii mei si mi-a zis.”In viata ta sa nu mai spui asta. Opinia altora nu trebuie sa devina realitatea ta.”

A fost un moment de eliberare pentru mine. Pe de o parte m-am simtit umilit pentruca toti elevii au ris de mine. Ei stiau ca sint in clasa de “educatie speciala”. Dar pe de alta parte, m-am simtit eliberat pentruca acest om mi-a atras atentia asupra faptului ca nu trebuia sa traiesc in contextul impresiilor altora despre mine.

Si Domnul Washington deveni mentorul meu. Inainte de experienta asta, am ramas repetent de doua ori. Am fost astfel identificat ca redus mintal dar educabil…in clasa a cincia, m-au reintors din nou in clasa a patra si am ramas din nou repetent in clasa a opta. Asa ca ceea ce a spus acest profesor a facut o diferenta dramatica pentru viata mea.

Acuma am obiceiul sa spun totdeauna ca el opereaza in mentalitatea lui Goethe, care a spus”Uita-te la un om asa cum este si o sa devina mai rau. Dar uita-te la el ca si cind ar fi ceea ce ar putea deveni si va deveni ceea ce ar trebui sa fie.” Ca si Calvin Lloyd, Domnul Washington credea ca “Nimeni nu se ridica …la asteptari joase”. Acest om totdeauna a dat elevilor lui simtamintul ca asteapta mai mult de la ei, si toti elevii se straduiau sa devina mai buni sa se ridice la inaltele lui asteptari.

Intr-o zi cind inca eram junior, l-am auzit vorbindu-le elevilor seniori care graduau. Si le spunea…”aveti in voi lucruri grozave…ceva maret. Daca numai unul dintre voi ar putea sa vada pentru o clipa maretia la care va puteti ridica… sa posede o viziune mai larga a ceea ce sinteti cu adevarat a ceea ce aduceti prin voi acestei planete, a ceea ce este special in voi… atunci intr-un context istoric veti vedea ca prin voi si datorita voua lumea nu va mai fi niciodata la fel ca inainte.

Puteti sa faceti pe parintii vostri mindrii de voi. Puteti sa faceti scoala mindra ca are asemenea elevi. Puteti sa fiti mindria comunitatii in care traiti. Puteti sa fiti o binecuvintare pentru milioane de oameni” El le vorbea seniorilor, dar eu simteam ca si cind imi vorbeste mie.

Mi-aduc aminte cind elevii l-au aplaudat cu totii ridicati in picioare. Cind a plecat de acolo am fugit dupa el in parcare si i-am spus “Domnule Washington, iti mai amintesti de mine? Am fost si eu in Auditoriu cind le-ai vorbit celor care gradueaza.” Si el m-a intrebat…”Ce faceai tu acolo? Tu esti un junior.” I-am spus…”stiu, dar in timp ce le vorbeati , v-am auzit vocea ca eram la usa Auditoriului. Si am intrat… Lectura ce le-ati tinut-o a fost pentru mine, Domnule Profesor. Ai spus ca au ceva maret in ei…Si eu am fost acolo in Auditorium. Am si eu in mine ceva maret, Domnule Profesor?”

El mi-a raspuns…”da , Domnule Brown…ai!”
“Chiar daca am cazut la engleza si matematica si istorie, si trebuie sa ma duc in vacanta la scoala ca sa recuperez? Ce ma fac cu situatia asta, Domnule? Sint mai incet decit majoritatea copiilor. Si nu sint atit de destept cum este fratele sau sora mea care studiaza la Universitatea din Miami”

“Nu conteaza. Asta inseamna doar ca trebuie sa lucrezi mai mult ca ei. Notele nu determina cine esti tu sau ce ai sa produci in viata.”

“As vrea sa cumpar mamei mele o casa”… “E posibil, Domnule Brown. Ai sa vezi ca ai sa poti.” Si se intoarse si disparu din fata mea. “Domnule Washington?’…”Care-i problema acuma?...” “Um…Eu voi fi ala…sa ma tii minte…sa tii minte numele meu! Intr-o zi ai sa auzi…Am sa te fac sa fi mindru de mine…Eu voi fi ala de care ai vorbit astazi, Domnule Profesor…!!!”

Scoala era tare grea pentru mine. Ma treceau profesorii pentruca nu eram un copil rau. Am fost un copil cuminte, eram dragut cu toata lumea…faceam pe toata lumea sa rida; eram politicos, eram respectuos. Asa ca profesorii ma treceau si asta nu mi-a fost de prea mare folos. Dar Domnul Washington ma tinea sub presiune sa invat…ma facea sa fiu responsabil. M-a facut sa inteleg ca sint in stare sa ma descurc, si ca pot functiona ca oricare altul.

Astfel deveni instructorul meu in anul cind am devenit senior chiar daca inca eram in categoria …“Educatie Speciala”.In mod normal elevii din categoria asta nu pot sa participe la orele de “Speech” si “Drama”, dar cumva s-au facut provizii speciale pentru mine. Directorul a realizat ce fel de legatura strinsa era intre mine si acest profesor si impactul pe care il avea aceasta relatie, pentruca dintr-o data am inceput sa ma ridic din punct de vedere academic, pentru prima data in viata mea . Vroiam asa de mult sa calatoresc cu departamentul de drama al scolii si ca sa pot sa merg cu ei trebuia sa fiu pe lista de onoare a directorului scolii. Asta era pentru mine mai mult decit un miracol.

Domnul Washinton a schimbat si modelat in mintea me imaginea care o aveam despre mine. Mi-a dat o viziune mai mare despre mine, dincolo de conditiile mele mintale sau de circumstantele mele.

Dupa ani, am produs 5 filme speciale care au aparut in televiziunea publica. Niste prieteni de-ai mei l-au chemat pe Domnul Profesor Washington cind programul meu numit “Tu meriti”, se rula pe programul de educatie al televiziunii din Miami. Stateam linga telefon si asteptam, cind profesorul m-a chemat in Detroit. Si mi-a zis…
”Pot sa vorbesc cu Domnul Brown, va rog?”
“Cine cheama?”…
”Tu stii cine cheama.”
”Oh, Domnul Washington, sinteti dumneavoastra…”
“Ala esti tu…cel de care am vorbit atunci…nu-i asa?” mi-a amintit el de vechea conversatie…
“Da domnule Profesor…ala sint eu…”
............................

O singura opinie conteaza...oricare ar fi conditia ta fizica sau mentala sau emotionala... Dumnezeu are un plan unic cu fiecare dintre noi, motiv pentru care n-are rost sa ne comparam unul cu altul. Ca si cum merele si perele si portocalele si alte fructe ar avea un concurs...care este cel mai bun, mai frumos...mai necesar...Chiar!

Fiecare din noi am fost inzestrati cu anumite atribute...in loc sa invidiem atributele altora mai bine sa valorificam ce avem...

Un nou an in fata...o multime de decizii...

Cineva a facut o groaza de bani vinzind cartofi prajiti ... Mc Donalds...cine si-ar fi putut inchipui ca se poate asa ceva?

Altcineva s-a facut cunoscut in toata lume cintind la nai...pina si in America gasesti muzica lui peste tot.

Altcineva sta acasa cu copii si creste cei mai frumosi si mai cuminti copii...asta nu este lucru de nimic.

Ala sint eu...ala esti tu...numai sa vrei!!!