BUNUL SI BATRINUL EBENEZER

Spicuiri din "Confessions of a struggling Christian"
de Jim Toombs


"Nu va stringeti comori pe pamint, unde le maninca moliile si rugina, si unde le sapa si le fura hotii; ci stringeti-va comori in cer, unde nu le maninca moliile si rugina, si unde hotii nu le sapa, nici nu le fura.

Pentruca unde este comoara voastra, acolo va fi si inima voastra.”
Matei 6:19-21

Oare de ce muncesc oamenii. Hei…asta este o intrebare serioasa, in special cind este asa de usor sa faci sume mari de bani fara nici un effort.

Anul era 1979, si Mary si cu mine ne-am vindut vechea noastra casa in primavara. Am facut un profit frumos de $10,000 si incercam sa decidem cum sa investim suma asta mare de bani. Erau pentru noi intr-adevar o suma mare, mai mult decit am avut vreodata in miinile noastre.

Am citit eu in “Wall Street Journal” ca argintul a inceput sa se miste. Arata a fi un investiment mai bun decit Real Estate, asa ca am chemat pe unul dintre specialistii cu metalele pretioase a caror reclama o citisem in spatele unui ziar.

Astfel am aflat ca , cu cei $10.000 de dolari as putea controla contractele viitoare pentru argint aproape in valoare de $100,000. Apoi ventru ca aveam un leverage mare, pentru fiecare $.10 pretul argintului se ridica, si as face un profit de aproape $1700. Tipul asta in telefon mi-a zis ca asta era un timp nemaipomenit de bun sa cumpar. Argintul era la $6.60 pe ounce si n-am sa mai vad niciodata argintul la pretul asta, mi-a mai zis. Baietii lui Hunt cumparau fiecare ounce pe care puteau pune mina si faceau ca pretul sa urce intr-una.

Asa ca…m-am aruncat si eu. Am pus tot ce am avut in investitia asta neavind nici cea mai mica idee ce faceam.

Hunts au continuat sa cumpere argint…sute de milioane de ounces de argint. Si pretul metalului a crescut. Investimentul meu a inceput sa se ridice ca o piramida pentruca puneam inapoi tot profitul si cumparam in continuare si mai multe contracte. Iar argintul se ridica pe toate rapoartele. Celelalte metale mergeau si ele bine: cupru, aurul si platina…si am cumparat si din alea.

Prin septembrie cei $10,000 ce i-am avut la inceput au crescut la $100,000 in profit. Controlam aproape un milion de dolari in metale pretioase. Si inca preturile si profiturile cresteau.

Nu-mi venea sa cred ca nimeni nu mi-a deschis ochii la asemenea oportunitati inainte. Ce usor era sa fac bani. Si e mult , mult mai usor sa faci bani asa decit sa muncesti. Si situatia asta mi-a ridicat ceva intrebari: de ce lucreaza oamenii? De ce lucrez eu? De ce nu ies la pensie?...M-am gindit sa ma rog asupra cestui subiect…pensie…Nu m-am rugat eu pina atunci pentru aceasta investitie, dar dupa ce am facut banii …L-am rugat pe Dumnezeu sa-i binecuvinteze. Si…mi se parea mie ca Dumnezeu chiar ca i-a binecuvintat…si inca continua sa ii binecuvinteze.

Prin noiembrie, profitul meu s-a dublat undeva in jurul lui $200,000. In fiecare zi ma uitam sa vad cum se misca marketul.
Ore in sir stateam si imi contemplam noua mea avere si ma gindeam ce ar putea reprezinta asta pentru familia mea. Mi-am facut scenarii cu ideea “ Dar daca” si in ele argintul avea valori chiar mai mari decit erau atunci…si bineinteles toate in mintea mea mergeau din ce in ce mai sus.

Asta a fost un timp incredibil. Eram adesea pierdut in vise despre unde vom merge, ce o sa facem…locurile pe care le vom vizita: Roma, Paris, Londra. Ne-am putea muta intr-o casa mai mare, am putea cumpara o masina noua cu aer conditionat…si daca argintul va urca inca $10 sau $20 pe ounce…si daca voi continua sa investesc tot atit de intelept…nu se stie ce lucruri minunate Dumnezeu va lasa sa se intimple…Si ma simteam ca sint alesul Lui pentru aceste lucruri grozave.

Dar …exista totusi o problema. Serviciul meu. Mi-era tare greu sa ma bucur de toti acesti bani cind trebuia inca sa lucrez tot timpul. Trebuia sa ma gindesc deacuma ce fac cu slujba mea. Ziceam eu ca Dumnezeu in mod subtil imi spune sa imi parasesc slujba.

Lacomia implinita are caile ei de a induce euforia. Cu cit faceam mai multi bani cu atit vroiam si mai multi. Si cu cit vroiam mai multi…cu atit faceam mai multi…si cu atit mai mult am fost convins ca asta este voia Lui Dumnezeu. De ce mi-I dadea mie? Poate sa ma recompenseze pentru credinta mea! Asa cum Dumnezeu a rasplatit pe Iov pentru credinta lui. Si cum trecusem si eu prin durerea unui divort cu ani in urma acum ziceam eu ca Dumnezeu se ingrijeste de mine.

In Ianuarie deja argintul ajunsese la $50 pe ounce. Aurul era $800, si in fiecare zi se specula ca o sa ajunga la $1000 inainte de Dow. Pe hirtie, profitul meu net era de peste $300,000 si incepusem serios sa ma gindesc sa renunt la servici.

Cind…incredibilul s-a intimplat. Inevitabilul. Basica de spuma s-a spart si marketul metalelor s-a prabusit intr-o cadere libera…In fiecare zi erau “blocate la limita de jos” si pretul a scazut atita cit le permitea marketul si schimburile au fost suspendate. Eram intr-un lift in cadere uitindu-ma si numarind etajele in coborire fara sa pot sa opresc liftul.

Nu prea nici vroiam sa renunt. Am construit aceasta avere…vroiam sa am putere…ziceam ca in scurt timp liftul va porni din nou ascensiunea…si atunci am sa ma dau jos la momentul oportun.

Acuma ma rugam fierbinte “Doamne, daca vrei sa ies la $40 , da-mi un semn. Trimite-mi o vedere. O sa fac ce-mi spui Tu. Desi nu cred ca Tu vrei ca eu sa am asemenea pierderi…mai mult sint convins ca Tu ai sa aduci marketul unde a fost inainte….Apoi…Doamne, daca vrei sa vind la $29, spune numai o vorba. Sint aici gata sa iti fac voia. Ok, Doamne…$19 parca imi incearca credinta…spune-mi daca trebuie sa vind investitia?!...”

Doua saptamini de cind au inceput preturile sa scada si aventura mea in investitii era deja ceva de domeniul trecutului. Nu pentruca Dumnezeu mi-a spus sa ies din ea…ca de fapt El a ramas pe tot parcursul tacut. Dar pentruca n-am avut incotro. Fara o lescaie. Nimic. Zilch…Zero…Zip…Nada…Am pierdut totul!!!!

Dar intelegerea situatiei mi-a venit numai dupa ce am muncit singur luni de zile…ca acea convingere a mea ca sint ghidat de Dumnezeu a venit dupa ce am cistigat citeva sute de mii de dolari…Apoi am crezut ca Dumnezeu ma calauzea in aventura asta…si eram si mindru si plin de mine de cit sint de priceput si de intelept in tot ce fac.

Totusi , pentru creditul meu, oricit am fost de imatur, imi amintesc totusi ca m-am uitat la unele exemple din Biblie. M-am gindit cum s-or fi simtit ei apostolii cind Invatatorul i-a ales pe ei sa sufere sa fie crucificati si sa aiba capetele taiate si aruncati la fiare. M-am gindit cum s-or fi simtit in inchisoare inainte de a fi omoriti pentru cauza Lui Christos. Oare se rugau ca Dumnezeu sa le ia din mina paharul amaraciunii? Oare s-au rugat de El sa isi faca o exceptie cu ei?

Acsete momente de gindiri lucide erau insa rare…pentruca eram plaguit de vinovatie si rusine. Ma laudasem atit de mult. Si am pierdut atit de mult. Si Dumnezeu nu m-a ajutat de data asta. Mi-am ridicat pumnul strins si am dat din picior…mi-am aratat toata supararea in toata uriciunea ei.

Dar Dumnezeu are o rabdare fara margini.

M-a lasat sa-mi racoresc durerile. Apoi mi-a dat o noua perspectiva.

La o saptamina de la aceasta pierdere mare, am facut o descoperire…am descoperit un nod . Am fost foarte alarmat, ca doar cu o saptamina inainte avusesem “reverse vasectomy”, asa ca am chemat pe doctorul care m-a operat sa vad ce zice. Si el a zis ca vrea sa ma vada in aceeasi zi. As putea sa fiu in cabinetul lui intr-o ora?

Atit eu cit si sotia mea Mary avem experienta in medicina; ea este o sora medicala pentru cazuri critice iar eu am fost in armata medic de combat. Si eram pregatiti pentru o situatie rea atunci cind am pasit in cabinetul doctorului.

Dupa o scurta examinare, doctorul spuse…”Domnule Tooombs, cancerul testicular este rar la barbati atit de tineri, dar efectele lui pot fi devastatoare. Rata mortalitatii este foarte ridicata. As prefera sa am o a doua opinie a unui doctor de cancer la “Medical School”. El chema la telefon si ne grabiram pentru urmatoarea vizita.

Specialistul a fost si el foarte serios…”este important sa operam imediat “ mi-a spus si el . “Cind vrei sa o facem? Saptamina viitoare?”am zis eu…”Ce zici de miine…!!!” imi raspunse el.

“Miine dimineata?” Nicidecum! Am prea multe de facut…lucruri car etrebuie sa le aranjes la birou…”inca nu acceptasem ca am o boala care poate fi fatala.

“Miercuri atunci” zise el…”Este doar luni” am raspuns…

“Domnule Toombs, timpul este esential…posibilitatea ca ai cancer este minima dar costul aminarii poate fi maxim. Daca as putea opera acuma seara, as face-o!!!”

Inghitind greu, m-am uitat la mary. Lacrimi de teama si ingrijorare ii luceau in ochi. Si simteam cum si eu devin amortit…”O sa o facem miercuri” am agreat cu el…

I-am cerut prietenului meu bun Pete Leininger , un urologist sa fie prezent in timpul operatiei in caz ca va fi nevoie de vreo decizie critica…in timpul anesteziei. Pete stia de dorinta mea si a sotiei mele sa avem copii si a fost sfatuitorul meu in timpul procesului de reverse vesectomy. Pribabil ca lui ii datorez faptul ca sint tata la doi baieti.

In seara aia am chemat la noi acasa grupul de studiu Biblic din care faceam parte , pentru rugaciune.

“Stiti ca , cu o saptamina in urma ma vaietam ca mi-am pierdut toti banii investiti”…le-am explicat eu. “Acuma, faza aia pare a fi asa de departe in trecut si atit de putin importanta raportata la ceea ce ne sta in fata acum. Dumnezeu are felul lui de a aduce lucrurile importante in perspectiva …”

Ne-am rugat o vreme, Mary si cu mine si toti acei buni prieteni in Domnul. Am inceput sa vad cu claritate ce nebunie am trait lunile ce trecusera cind am fost atit de preocupat cu averea mea. Am majorat in lucruri minore. Si am pierdut esenta si invatatura chiar si atunci cind Dumnezeu mi-a luat toti banii din mina. Si atunci inca m-am uitat la bani ca si cum ei ar fi fost cel mai important lucru in lume…si nu erau nici pe departe.

Cerindu-i lui Pete sa asiste la operatie a fost un lucru nemaipomenit de bun. In citeva puncte critice ale operatiei calmul lui a convins mina doctorului care avea inclinatia sa faca taieturi mai radicale. Am iesit insa intreg din operatie si in afara de extractia unui cist beningn, nu m-au lipsit de nimic altceva.

Si am mai capatat ceva in plus. O taietura de-alungul abdomenului lunga de trei inch pe care n-o vede nimeni decit eu si Mary. Dar pentru mine este mare si importanta ca insusi Ebenezer. Va amintiti povestea? Samuel, profetul si ultimul judecator al Israelului, i s-a dat puterea sa conduca Israelul in victorie impotriva vechiului lui dusman Filistenii. Dupa batalia decisiva, Samuel pune o piatra intre Mizpah si Shen si o numeste Ebenezer “piatra de ajutor” ca un fel de memorial pentru “Dumnezeu stinca noastra”, care ne-a ajutat in lupta noastra impotriva filistenilor.

Semnul meu de pe abdomen este memorialul meu. De fiecare data cind il vad imi amintesc de harul Lui Dumnezeu si de nevoia continua sa imi corectez prioritatile. Citeodata mai gresesc si o iau in jos si imi pun privirea pe lucruri care nu trebuie. Dar de cite ori fac cite un dus, vechiul meu semn de la operatie, Ebenezerul meu imi aminteste ce este important in viata.