13 January 2013

IN FOND...CE CAUTI? ( ginduri mai vechi dar inca valabile)

Rodica Botan ( 2-5-2009)

Experimentam? Daca am stii cit de pretios e timpul, inainte de a experimenta, ne-am informa suficient…Generatia mea ca si cea de dupa mine…n-a prea pretuit experienta nimanui…si toti am vrut ca noi insine sa experimentam…yeap...si unii inca platim dupa experimentele facute, paralel cu loanul de casa pe 30 de ani...poate prelungit cu inca un equity loan...

Cind ai o cantitate finita de timp si energie, ca si cu o suma de bani…iti faci un calcul precis cum vrei sa cheltui ce ai. Nu toti gasim placerea in aceleasi lucruri. Multi insa facem anumite lucruri ca sa aratam altora ce putem. Asta este cel mai grosolan si neintelept lucru pe care-l putem face…totala risipa de valori...ca pina la urma “Who cares?”…nana Leana din capu satului?

Ne cunoastem suficient pe noi insine sa stim ce vrem? Ne-am stabilit o directie in viata? Avem ceva idee cit de departe vrem sa mergem, ce vrem sa experimentam? Ca desi la 18 ani ai impresia ca poti sa fi campion de patinaj, cintaret de opera, profesor la facultatea de drept si Miss univers…trebuie sa fii tembel sa crezi ca le poti face pe toate…

Si apoi…ne avintam ca si fratii aia doi, care s-au intrecut la inot pina cind s-au trezit ca nu se mai vede tarmul...asa si noi alergam si ne zbatem uitind sa ne asiguram loc de odihna…sau siguranta ca vom traii dupa ce ne atingem scopul…

Majoritatea oamenilor isi cheltuie toata sanatatea ca sa faca multi bani…ca sa se imbolnaveasca si sa nu aiba bani suficienti sa-si recistige sanatatea…unde-i cistigul? Paguba este evidenta!!!

De ce ne avintam asa? Cautam poate dupa acel “ceva” care ne va face fericiti? E posibil citeodata sa fie linga noi si noi sa il cautam pe undeva departe?

Cind sint o multime de bunatati pe masa…si am avut si caviar…si altele…intind totdeauna mina dupa cartofii prajiti…Daca ar trebui sa aleg unde sa-mi plec capul sa dorm…prefer patul meu celui mai luxos pat din cea mai luxoasa camera din lume…iar daca ar trebui sa-mi aleg oamenii cu care sa imi petrec viata…i-as alege pe cei pe care Dumnezeu mi-i i-a dat…

Si cind o sa umblati si o sa experimentati suficient prin lume…o sa vreti sa va intoarceti la aceiasi oameni simpli pe care i-ati lasat in urma…si sper sa-i mai gasiti!!!

"Ce folos are omul din toata truda pe care si-o da sub soare?"
Eclesiastul 1:3

"Cine, in adevar, poate sa manince si sa se bucure fara El? Caci El da omului placut Lui intelepciune. stiinta si bucurie: dar celui pacatos ii da grija sa stringa si sa adune, ca sa dea celui placut Lui Dumnezeu!"
Eclesiastul 2:25-26

2 comments:

towinwoman said...

Buna Rodica. Imi cer mii de scuze, ma numesc Raluca Pamfil, am fost nepoliticoasa, e ceva ani intre noi si eu te tutuiesc, dar te simt ca o prietena si de aceea nu am vorbit cu ,,dumneavoastra.''
Daca prin ceea ce iti scriu iti deschid amintiri neplacute sa-mi zici ca nu mai scriu, nu vreau sa fac rau nimanui, eu stiu ce inseamna puterea lui Dumnezeu si nu vreau sa fac rau nimanui. Tot ce imi scrii , parca imi citesti gandurile si apoi le scrii ca sa-mi confirmi totul si sa ma intaresti. Esti minunata, nu cred ca ne-am intalnit intamplator, totul are un sens si un scop.
Si aseara am avut o discutie cu el, prima de genul asta, si a zis ca abia acum realizeaza ca a gresit mult si ca m-a facut sa sufar enorm si stie ca inca sufar si nu mai vrea asta. A zis ca de aceea nu-mi zice nimic acum, nu-mi promite nimic, pentru ca vrea sa fie sigur ca atunci cand va vrea sa fie cu mine sa fie si sigur ca nu ma va face sa sufar iar. El daca il ajuta Dumnezeu va pleca 6 luni din tara si am stabilit ca e un timp suficient in care sa-si puna ordine in ganduri si sa realizeze ce vrea exact. Oare e bine sa astept sa vedem ce va fi? Eu i-am zis ca dupa ce vine in tara sa zica ce a hotarat, e adevarat ca va trece aproape un an dar sunt dispusa sa astept?
Oricum anul asta o sa-l dedic doar mie si copilului meu. Am de gand sa am grija de mine cu ai zis si tu, deja am slabit bine am 62kg si asta ma face sa ma simt mai sigura pe mine si sa pot puta cam tot ce-mi place, asa ca am sa vad si eu ce va decide timpul. Nu-mi mai fac planuri, cred ca asa e cel mai bine, nu?
Mai vb\orbim, ma duc sa-l culc pe Andrei, copilul meu.

Rodica Botan said...

Raluca, scrie-mi pe e-mailul ce ti l-am dat la perja@sbcglobal.net.
Astfel este mai privat. Nu e nevoie de dumneavoastra...nu-ti fa griji.
Si am razbit in sfirsit in viata si nici o "umbra" din trecut nu ma mai inspaiminta.
Toate lucrurile ni se intimpla cu un scop...si trebuie sa existe ceva pe care Dumnezeu vrea sa te invete.
Nu pierde nadejdea si tine conversatii cu El...prin rugaciune. Poti sa-ti imaginezi ca atitia oameni au acces la Dumnezeu si nu se folosesc de nici o "audienta"?

Ma grabesc la munca acum, dar am sa-ti mai scriu...mai ales daca imi dai o adresa mai "privata"...
Ai grija de Andrei...si de tine.