Mariana has left a new comment on your post "CONCURS... " MAMA MEA"": O altă ,,culoare" în frumosul curcubeu de gânduri pentru mame...
DE CE DOARE DORUL, MAMĂ ?
De ce doare dorul, mamă,
Şi-i tristă floarea din livezi?!
De ce-amintirile te cheamă
Şi te-nvăluie-n năframă
Ca plânsu-amar să nu mi-l vezi?!
Aş vrea să nu te întristez
Cu-a' mele doruri după tine...
Dar plâng, măicuţă , şi oftez...
Şi doar cântarea-mi este crez
Că o cântai în gând cu mine...
M-ai legănat în viersu-i drag,
Şi mi-ai şoptit-o-ncetişor...
Până-am rămas stingher pe prag
Că tu te-ai dus spre alt meleag...
Umplându-mi sufletul de dor...
Abia-ngânam prin lacrimi: ,,mamă”,
Când pas micuţ te căuta
Sfios, cu tremur şi cu teamă...
De-atuncea glasul meu te cheamă
Dorind să merg pe urma ta...
Mai iartă-mi , mamă, dorul meu!...
Pribeagă-i inima din mine...
Te caută de-atunci mereu...
Şi totu-mi pare-aşa de greu
Şi-aşa pustiu fără de tine!
Doar cântul tău imi dă alin
Şi-mi dă al Cerului fior!
Şi parcă-s îngeri cei ce vin
Să-mi uşureze greul chin
Despovărându-mă de dor.
Voi murmura mereu cântarea
Ce m-apropie de Domnul!
Voi înveseli şi floarea....
Voi însenina şi zarea...
Ca să-ţi fie dulce somnul!
Amin!
2 comments:
Mariana,multumesc pentru mangaierea din aceste versuri. Sunt un balsam binecuvantat peste dorul meu de cer.
Sorin, mă bucur din toată inima că aceste versuri sunt mângâiere şi balsam peste sufletul tău şi peste dorul tău de cer şi tot ce ai acolo...
Aceasta e menirea acestor versuri...Şi tu ştii bine când au fost scrise şi de ce...
( 24 martie - 2008 - Doamne, plângem că ne simţim aşa de neputincioşi...aşa de neputincioşi în faţa durerii semenului nostru care este coplesit de dorul după mama....de mult plecată Acasă...))
Cum am mai zis, zic din nou: mama ta are un loc special în inima mea...e o sfântă...Nădăjduiesc să o pot cunoaşte în Cerul după care avem acelaşi dor.
Post a Comment