UN CRESTIN MITITEL...

Zece Crestini mititei

Zece crestini mititei se-mparteau in doua,
Unul nu tinea cu ei, si-au ramas doar noua!
Noua crestini s-au gandit ca e timpul copt
Sa-ngrijeasca de saraci, si-au ramas doar opt.
Opt crestini au observat anumite fapte,
S-au pornit pe criticat, si-au ramas doar sapte.
Sapte crestini erau "buni" insa unul trase
Niste halbe la masea, si-au ramas doar sase.
Sase credinciosi "de rang", nu de la opinci,
Unul a fost ofensat, si-au ramas doar cinci.
Cinci crestini "evlaviosi" se distrau la teatru,
Unul nu s-a mai intors, si-au ramas doar patru.
Patru sfinti filozofau zilnic intre ei,
Unul a vorbit prea mult, si-au ramas doar trei.
Trei crestini se tot gandeau care-i mai de soi
Sa-l aleaga predicator, si-au ramas doar doi.
Doi crestini... iar cel mai mic cam iubea tutunul,
A plecat nepocait, si-a ramas doar unul.

... Un crestin, doar un crestin..., unul ca si noi,
A vorbit despre Isus, si-atunci au fost doi.
Doi crestini cand s-au rugat, Domnul le-a dat roua.
Harul lui a fost bogat, si-au ajuns la noua.
Noua crestini s-au unit pentru marturie,
Si-au crescut, s-au inmultit, si-s acum o mie...
Intelege, frate, azi, ca nu-ti spun povesti,
Ca din soiul astora poate si tu esti.
Ori esti martor, martor viu, si iubesti lucrarea,
Ori esti cu echipa rea..., cea cu demolarea.