Ieri a fost o zi minunata...Duminica dupa slujba de la Biserica...si 2 prinzuri. Nu va suna bine? Mie mi-a picat bine. Sa explic.
Am fost invitata de Laura si nepotii mei la "In and out" dupa biserica. Nu aveti voi idee ce fain te simti cind conduci masina si linga tine ai un cowboy in toata legea...palarie si nu mai stiu cum ii zice la streangul ala la git...yeah, nepotul meu cel mai mare, stind tantos linga bunica!!! Apoi discutia in jurul cartofilor prajiti mincati cu mina...si deseori cu ketchupul picurind pe degete...totdeauna ia o intorsatura vesela.
Poate faptul ca nu exista reguli de eticheta creaza un moment de taifas si confort si intimitate. Am ris intr-una fara sa pot sa-mi amintesc de ce...Cei trei muschetari ai mei rid si fara motiv; nimic de zis... si risul este contagios.
N-am plecat bine de la "In and out" si Deb si Danny m-au invitat la lunch. Cum? Numai ce-am mincat? Adevarat!!! Si totusi am acceptat! M-am uitat la jacheta noua la care tocmai intentionam sa-i mut nasturul ca era prea larga. Neee!!! O las asa in caz ca am nevoie de...spatiu..
De data asta am avut barbeque...cu pire si salata...o cafea copioasa si cheeze cake. Am crezut ca n-am sa pot sa maninc. Surpriza...am putut! M-am hotarit insa sa sar peste cina de seara , ca simteam ca singura modalitate de a ma deplasa va fi rostogolirea.
............................
Am ris, am fost cu voie buna toata ziua, si toate amanuntele astea simple...nesemnificative...obisnuite chiar...le-am considerat binecuvintari. Lumea se clatina, economia merge sau se clatina bezmetica...cei care se cred stapinii lumii acesteia s-au adunat sa stea de vorba si sa faca planuri. Dar cel care ia hotariri este Dumnezeu si lucrurile se vor intimpla exact dupa voia Lui. Ziua de ieri s-a dus, ziua de miine este un mister, dar ziua de astazi poate fi o binecuvintare pe care o ignoram. Mi-am amintit de vechea cintare..."Ia in seama si darurile, Domnul ti-a facut parte si din ele..." si am multumit Domnului pentru grija Lui...
Am fost invitata de Laura si nepotii mei la "In and out" dupa biserica. Nu aveti voi idee ce fain te simti cind conduci masina si linga tine ai un cowboy in toata legea...palarie si nu mai stiu cum ii zice la streangul ala la git...yeah, nepotul meu cel mai mare, stind tantos linga bunica!!! Apoi discutia in jurul cartofilor prajiti mincati cu mina...si deseori cu ketchupul picurind pe degete...totdeauna ia o intorsatura vesela.
Poate faptul ca nu exista reguli de eticheta creaza un moment de taifas si confort si intimitate. Am ris intr-una fara sa pot sa-mi amintesc de ce...Cei trei muschetari ai mei rid si fara motiv; nimic de zis... si risul este contagios.
N-am plecat bine de la "In and out" si Deb si Danny m-au invitat la lunch. Cum? Numai ce-am mincat? Adevarat!!! Si totusi am acceptat! M-am uitat la jacheta noua la care tocmai intentionam sa-i mut nasturul ca era prea larga. Neee!!! O las asa in caz ca am nevoie de...spatiu..
De data asta am avut barbeque...cu pire si salata...o cafea copioasa si cheeze cake. Am crezut ca n-am sa pot sa maninc. Surpriza...am putut! M-am hotarit insa sa sar peste cina de seara , ca simteam ca singura modalitate de a ma deplasa va fi rostogolirea.
............................
Am ris, am fost cu voie buna toata ziua, si toate amanuntele astea simple...nesemnificative...obisnuite chiar...le-am considerat binecuvintari. Lumea se clatina, economia merge sau se clatina bezmetica...cei care se cred stapinii lumii acesteia s-au adunat sa stea de vorba si sa faca planuri. Dar cel care ia hotariri este Dumnezeu si lucrurile se vor intimpla exact dupa voia Lui. Ziua de ieri s-a dus, ziua de miine este un mister, dar ziua de astazi poate fi o binecuvintare pe care o ignoram. Mi-am amintit de vechea cintare..."Ia in seama si darurile, Domnul ti-a facut parte si din ele..." si am multumit Domnului pentru grija Lui...
4 comments:
Rodica am ras cind am citit cele scrise .Si eu am fost invitata "out".Chiar m-a surprinz lipsa de educatie a multora de pe aci .Sa fi vazut cum un profesor isi lingea degetele la masa ...Dar vorba ta ne-am simtit bine ,am cantat si am multumit Domnului pentru aceste binecuvintari .Cand te simti bine totul este perfect .
Rodica, cred ca suntem ..asa cum zicea parca Anne ( Green Gables) un ...kindred spirit.
Domnul te-a creat minunata!
Lucrurile acestea marunte, rugaciunea de noapte cu sarutul pe frunte, lacrimi sterse la timp, pete de ketchup pe tricouri, plasturi cu Goofy si sclipirile Iubirii lui in toate acestea...
Domnul sa te binecuvanteze pe tine si casa ta.
Cu drag, Ligia
Draga Anonymous (primul)...asa am patit-o si eu acum 30 de ani in prima saptamina cind am aterizat aici. Am fost invitata la un astfel de restaurant si mi s-a adus pachetul cu mincare...m-am uitat urit ca n-am vazut furculita si cutit si n-am stiut cum sa maninc...apoi atita chetchup...dulce...n-am mincat decit cartofii si restul n-am putut minca...Pe vremea aia eram subtirica la mijloc...si nu mincam mare lucru oricum. Cred ca am facut o impresie ...nemaipomenita...
Dar cum zici si tu...cind te simti bine...
Ligia ai dreptate...kindred spirits...Ce bine ar fi sa fie mai multi asa; viata ar fi mai frumoasa.
Iti doresc aceleasi binecuvintari minunate pe care mi le-ai dat. Si as dori ca odata in cer sa va vad fetele tuturor, si sa ne amintim aceste momente frumoase, fie ele chiar si virtuale de pe pamint.
Blessings
Post a Comment