SARBATORITI ZIUA ELIBERARII!!!

http://enjoyinghomeschooling.wordpress.com/2009/04/11/mi-e-scarba/
In America sarbatorim miine invierea Domnului Isus. Il sarbatorim pe El ca a inviat dar in realitate noi sarbatorim ...ziua gratierii…ziua cind datoria noastra a fost platita (prin moartea Sa). Noi cei care am trait liberi nu putem insa sa intelegem pe de-antregul ce inseamna eliberare…pentruca n-am fost robi niciodata.

Ca sa intelegem ce inseamna sa fi rob, un om fara valoare, mergeti va rog pe linkul de mai sus. Cristina a postat un articol (Mi-e scirba); si acolo are un clip (click acolo unde scrie “aici”) care o sa va lase pe ginduri. Trebuie insa sa nu il vizionati in prezenta copiilor…este foarte violent. Si el prezinta situatia femeilor in cultura si religia islamica. Din punct de vedere politic va va face sa intelegeti mai bine ce se intimpla in lumea lor; de asemenea odata ce veti vedea adevarul despre acesti oameni, pozitia lui Obama indoit de sale si cerindu-si scuze conducatorilor lor…va va da de gindit in mod serios, daca n-ati facut-o pina acuma.

Odata ce am vazut acel clip o sa intelegem mai bine care era soarta noastra. Pe blogul lui a.dama.( http://adamaica.wordpress.com/2009/04/08/inchipuiri-colective-bosch-massys-si-ziaristul/ ) am vazut niste tablouri care mi-au dat de gindit de doua zile. Uitati-va la tablorile postate de ea …multimea aia ne reprezinta pe noi, cei eliberati, cu troate pacatele si viciile ce le avem zugravite pe fetele noastre.

Diavolul este siret. Siretenia trebuie sa fie o forma negativa de inteligenta. Ne-a atras cu tot felul de promisiuni si odata injectati cu virusul pacatului am dezvoltat vicii, obiceiuri si stari si situatii si ne-am transformat in niste personaje hidoase ca in picturile de care v-am vorbit. Asa am devenit robi ai lui …si atunci uitati-va in clickul lui Cristina si vedeti cum se comporta diavolul cu robii lui.

Apoi…amintiti-va cum din cer, Fiul slavitului Imparat, s-a hotarit sa coboare sa ne scape pe noi…robii cu fete hidoase. El Dumnezeu si El om…pentruca in pozitia de Dumnezeu nu putea sa stea in prezenta pacatului. A trait ca noi, a simtit ca noi, devenind avocatul nostru in fata Lui Dumnezeu. Cine altul ar fi inteles prin ce trecem noi pe pamint, mai bine decit cineva care a trait si a experimentat slabiciunile si ispitele ca si noi.

Asa ne-am obisnuit cu scena rastignirii ca nu ni se mai pare nimic deosebit. Cind filmul “Passion for Christ” a fost vizionat prima data au fost multi care au respins cele ce vedeau pentru faptul ca e prea greu sa te uiti la film…prea multa bataie, prea multa durere. Expertii insa i-au asigurat ca nu a fost nici macar pe aproape de realitate, si ca ceea ce Domnul nostru Isus a suferit pentru noi a fost cu mult mai groaznic, mai salbatic, mai violent. Merita sa vedeti filmul daca nu l-ati vazut inca; merita…pentruca cruciulita ce-o purtam adesea la git sau crucea din fata amvonului sint delicate si frumos lustruite si sint doar un simbol…dar nu pot sa ne creeze imaginea adecvata a realitatii traite de Domnul nostru pe cruce. Merita sa vedeti filmul si merita sa va deranjati ochii si inima…pentruca acea realitate va va face sa intelegeti mai bine cit de multa iubire datoram noi Mintuitorului nostru; si ce lacrimi fierbinti ar trebui sa avem pentru motivele personale care l-au indemnat sa coboare si sa ia drumul crucii pentru noi.

In clipul de pe blogul Cristinei am auzit o remarca facuta de femeile din islam: “Fear is stronger that our will to be free” – teama este mai mare decit dorinta noastra de libertate. Asta era spusa ca un fel de scuza sau o explicatie de ce femeile accepta acel tratament absolut ingrozitor la care sint supuse. Astea sint simtamintele acelor femei fara fete…(cu fetele acoperite), fara drepturi, fara viitor.

Asa am fi fost noi daca Domnul nostru nu l-ar fi infruntat pe diavolul si nu ne-ar fi oferit libertatea. Ce fel de oameni trebuie sa fim noi, ce fel de ignoranti, ca dupa o asemenea jertfa, dupa ce am primit eliberarea sa mai stam inca robi celui mai ingrozitor stapin…

Va rog vizionati clipul de pe blogul Cristinei si pozele de pe blogul lui a.dama ca sa intelegeti cu adevarat ceea ce am vrut sa va prezint aici. Atit clipurile cit si tablourile m-au impresionat profund, si m-au facut inca odata sa inteleg unde eram si sa inteleg ce dar minunat , si cu ce pret am primit de Paste . N-am decit recunostinta si multumire…Doamne Isuse iti multumesc…iti multumesc!!!