Un anume incident mi-a dat de gindit mult zilele astea; despre cum ne uitam in jur, cu ce gind si cu ce atitudine. Ma plimb pe multe bloguri si ce vad cel mai mult intre noi crestinii…de orice nuanta am fi, este felul cum ne judecam unii pe altii. Ce vad cel mai putin este o mina intinsa sa mingaie, sa ierte, sa inteleaga. Cunostinte avem cu totii , berechet. Dar tuturora ne lipseste practica. Vorbim frumos despre orice subiect, elaboram ca niste academicieni…dar sta teancul de stergare neatins ca nu vrea nimeni sa-si puna stergaru si sa slujeasca. Domnul Isus si-a pus stergarul primul, va amintiti? Si a spalat picioarele ucenicilor lui. Nu a facut-o cu alt scop decit ala sa ne fie de invatatura …Acuma, unde-i invatatura, fratii mei? (Incidentul care m-a determinat sa scriu a fost faptul ca un tinar dintr-o biserica din Romania s-a sinucis).
Astazi gindindu-ma la cele de mai sus, mi-a venit in minte imaginea unui copil care plinge…muci si mizgaleala si zgomote si dat din picioare uneori…copii de altfel dragalasi, cind sint suparati arata ca niste monstrii mici mai ales daca tipa si se strimba fara control... dar in starea aia mizerabila si mucoasa... au cel mai mult nevoie de mingaiere; atunci cind sint asa de suparati ca nu au nici rabdare , nici intelegere nici logica…atunci au cel mai mult nevoie de doua brate care mingiie si o voce care sa aline.
Si oricit am fi noi de curati si ei de murdari, nu zicem…"lasa sa-si revina si sa se spele si dup-aia ma ocup de el". Nu!!!…Daca nu sintem niste monstrii adevarati noi insine, atunci ne vom apleca si vom lua in brate orice copil murdar care plinge si e necajit si-l vom mingaia.
Chiar acum citesc o cartulie despre rugaciune si in ea spune ca Domnul Isus cu multa tandrete ii numea pe ucenicii lui de foarte multe ori "copilasi"…chiar daca unii dintre ei erau mai in virsta decit El. Asa ar trebui sa ne uitam noi unii la altii sau la cei din lume in momentele de criza…ca la niste copilasi.
Am putea deci sa spunem ca un copilas este o fiinta …murdarica pina la murdara de tot, fara rabdare, fara intelepciune, care plinge din orice, face tragedie din orice, nu prea stie multe…trebuie supravegheata tot timpul si…iubita mult si ingrijita ca sa poata sa creasca si sa devina matura intr-o zi. Bisericile noastre sint pline de copii…si nu sint cei care stau in fata si cinta in corul copiilor…sint cei din banca care au crescut fizic dar nu si spiritual. Cei care isi sterg cu batista de multe ori fata si ascund cite o broasca riioasa in poseta sau in buzunar, care n-au rabdare sa stea la rugaciune, care nu pot asculta o predica intreaga ca se plictisesc, care se joaca intr-una cu lucruri nepotrivite si chiar periculoase..
Si cu toate acestea…Domnul Isus a zis …"lasati copilasii sa vina la mine si nu-i opriti".
Cei care sint adulti in credinta, calatoresc fiecare pe magarul lui, au de facut calatorii importante, misiuni importante si le e greu sa se dea jos de-acolo si sa ia de mina cite un copil pierdut si murdar si sa-l mingaie sau cite unul mai mare care a cazut intre tilhari si sa-i dea ajutor. Samariteanul milostiv s-a dat insa jos de pe magar si sint sigura ca s-a murdarit si el cu mizeria celui cazut. N-a venit nimeni sa-i dea o pereche de manusi de plastic si un halat si masca pe fata…Unii dintre noi am fost pe jos si stim cum e pe acolo…si de acolo lumea se vede altfel. Si stim si cit de greu este sa te ridici singur fara ajutorul cuiva.
In numele celor mici si plingareti si mizgaliti, si in numele celor cazuti care nu pot sa se ridice ca nu mai au vlaga, sau li se pare ca nu mai au de ce…ca nimanui nu-i pasa…va rog fratii mei dati-va jos de pe magar …sau scoate-ti batista din buzunar asa alba si apretata si stergeti o fata mizgalita…Sau si mai bine…luati cite un stergar, ca exemplul Domnului Isus a fost pentru toti nu numai pentru predicatori .Sint stergare suficiente…va rog poftiti...
6 comments:
Draga Rodica
Nu pot scrie in cuvinte aprecieri la mesajul tau,poate te sun intr-o zi scurt sa verbalizez cu glas multumirea mea,dar am trecut prin niste vai adanci de mari dureri sufletesti, zilele acestea in care Domnul mi-a vorbit personal prin Cuvantul Lui si urmatoarea poezie pe care am gasit-o din INTAMPLARE,chiar necautand-o, care e chiar potrivita cu subiectul din acest articol.
Eu nu sint poeta si nici scriitoare ca tine, dar iubesc poeziile si literatura Divina si poezia de mai jos a carui adresa cu autoarea, e mai jos, e una din acestea .
Draga Rodica te asigur ca TRUPUL DOMNULUI ISUS E MAI PUTERNIC si SANATOS ,PENTRUCA ESTI SI TU IN EL ,CE NE FACEAM NOI FARA TINE !
Te iubesc si te apreciez mult!!
Virginia
Psalm de durere...
Tată , o Tată al Cerurilor prea înalte,
vino în prăpastia în care fiinţa mea simte
că braţe reci ale întunericului vor să mă alinte...
Privesc înspre Cerul Tău
şi parcă, din adîncul acestui hău,
mai zăresc un strop de lumină!
O rază trimisă spre tină...
spre tina de pe ochiul meu.
O! Doamne, cât de adânc e hăul durerii!...
Mă simt aşa de singur
...Mult prea singur
Stau în genunchi şi tremur,
şi plâng după Lumina Ta,
plâng după faţa Ta care acum mi se pare ascunsă…
arată-Te pe marginea prăpastei mele
şi intinde-Ţi florile spre mine !....
Mă voi înălţa în vârful picioarelor mele,
îmi voi întinde ramurile uscate ale braţelor mele...
Voi îndrăzni să îţi caut faţa...
Voi îndrăzni să murmur o rugă,
una de iertare...
sau, poate, îmi va fi plânsul
mult prea mare...
Va fi suspinul meu după iertare...
...
Dar, Tată, ce se aude?!
Un alt suspin? Sau poate e ecoul...
Nu, nu e un ecou!
Nu e ecoul plânsului meu....
E plânsul semenului meu...
e-aicea lângă mine
Şi, Doamne, strigă, strigă după Tine...
Răspunde-i , Tată!!!
Lasă durerea mea pe mai îndată....
....
M-apropii şi eu cu teamă de străinul
Ce-n rugă-nlăcrimată îşi potolea suspinul....
Şi-am tresărit
când Te-am zărit
vorbindu-i
şi lacrima ştergându-i…
...
O , Doamne, acest străin
ce strigă după Tine,
e semenul meu....
e copilul Tău!!!
E chiar frate cu mine!!!
Şi-ncep să strig ca un nebun:
- Străinule, eşti frate-al meu!
Primeşte-a mea îngenuchiere
Chiar în locu-ţi de durere!
Primeşte-a mea îmbrăţişare
şi hai să ne-nălţăm spre Soare!!!
http://de-vorba-cu-mine.blogspot.com/2009/02/psalm-de-durere.html
Cind am citit ce ai scris...am inteles ca trebuie sa fiu su si mai multa grija ce scriu...si sa ma rog mai mult pentru cine citeste, pentruca Dumnezeu poate sa-si faca lucrarea si cu vase crapate ca si mine. Si nu exista mai mare bucurie decit sa stiu ca am putut sa mingii pe cineva. Domnul sa te tina in palma Lui si sa iti dea victorie si pace si bucurie...
ESTE BINE SA NE ADUCEM AMINTE :
~ROMANI 12:4-16~
4 Pentru ca, asa cum intr-un trup avem multe madulare si nu toate au aceeasi functie,
5 tot astfel si noi, care suntem multi, suntem un singur trup in Cristos, iar in mod individual ne suntem madulare unii altora.
6 Avem diferite daruri, in conformitate cu harul care ne-a fost dat: daca darul cuiva este profetia, sa-l foloseasca in masura credintei sale;
7 daca este slujirea, sa slujeasca; daca este cel de a-i invata pe altii, sa-i invete pe altii;
8 daca este incurajarea, sa incurajeze; daca este darnicia, sa dea cu generozitate; daca este cel de a conduce, s-o faca in mod responsabil; daca este acela de a fi bun cu altii, sa fie bun cu bucurie.
9 Dragostea sa va fie sincera; urati raul, lipiti-va de bine!
10 Iubiti-va unii pe altii cu o dragoste frateasca! Luati-va la intrecere in respectul pe care vi-l acordati reciproc.
11 Fiti intotdeauna plini de zel! Daruiti-va cu totul! Slujiti-L pe Domnul!
12 Fiti bucurosi in speranta voastra! Fiti rabdatori in necaz! Dedicati-va rugaciunii!
13 Ajutati-i pe sfintii care sunt in nevoi! Fiti ospitalieri!
14 Binecuvantati-i pe cei care va persecuta! (Binecuvantati, nu blestemati!)
15 Bucurati-va cu cei care se bucura, plangeti cu cei care plang!
16 Traiti in armonie unii cu altii! Nu fiti mandri, ci asociati-va cu oamenii umili! Nu pretindeti ca sunteti mai intelepti decat sunteti!
Romanian (TLCR)
by International Bible Society
http://www.biblegateway.com/passage/?book_id=52&chapter=12&version=38
Virginia Brasov
Please forgive the writing in English. Thank you for urging us to get off of the donkey and gently...deliberately... wipe away the mud and tears of a fellow lamb. May God continue to use your life and this blog to encourage us to be diligent in our following Jesus...in His every footstep. May abundant blessings be yours as you build His kingdom!
Thank you for your blessings . The thoughts I wrote down were as much for me as for you and everybody elses...the world needs some action...we need to do our duty as children of a Mighty God...Thank you for your comments. It means a lot to me.
Virginia , tot ce scrii tu sint cuvinte de aur.
Post a Comment