E dimineata…ar fi trebuit sa ma trezesc la timp, cind a sunat ceasul…sa deschid geamul, sa zimbesc si sa ma intind in aerul curat si racoros…sa iau Biblia sa citesc un Psalm…sa meditez, sa ma rog. Sa pun de o ceasca de cafea si sa ma imbrac si sa ma pregatesc de munca. Poate un pic de make up…macar atit cit sa imi placa sa arunc si eu o privire in oglinda cind trec pe linga ea. Poate m-as fi imbracat cu hainele pregatite si calcate de aseara si lasate frumusel pe marginea unui scaun…yeah…asa ar fi trebuit.Acuma sa va spun cum a fost. A sunat alarma…asta-i prima alarma la care nu ma trezesc doar imi exersez mina dreapta. I-am aruncat o palma. S-a oprit. Am bombanit ceva…nici eu nu stiu bine dialectul de dimineata…un fel de vorbit in limbi fara traducator. Am tras perina si mi-am aranjat-o mai bine sub cap. De-acu, pina la urmatoarea alarma este somnul cel mai dulce…pentruca il fur pur si simplu…si stiu ca-l voi plati mai tirziu…ohhh…ce bun e somnul asta furat!!!
Atipesc…doar citeva secunde inainte de a auzi a doua alarma…asta-i de luat in considerare. Arunc tot ca acuma intru in panica din lipsa de timp. Ma gindesc ca ar fi fost mai bine sa-mi fi spalat parul aseara…sau sa fi avut hainele pregatite. Daca si cu parca…ca nu le-am facut pe nici unele. Apa e prea calda…ba e prea rece…nu stiu ce sa imbrac…nimic nu-i calcat (decit in picioare). De make up nici vorba…cui ii pasa? Mie nu!!!…Ohhh…cit e de tirziu…oare ce-o mai fi pe blog? Doar am sa arunc o privire…de 5, 10 minute…acuma chiar ca sint tirziu. Iau o plasa de plastic deschid frigiderul si arunc inauntru un borcanel de castraveti murati, citeva mere…ah…si piinea…n-am timp sa tai doua felii asa ca o iau pe toata…si…te miri ce ca-s iara in dieta…Si sigur ca nu pot pleca in papucii de casa!!! Dau sa ies…ciinii la usa; tot eu sa va hranesc si pe voi? Doar aveti o punga uriasa de mincare, ce nu va luati singuri?
Ma arunc in masina…unii si-o incalzesc; bineinteles cei care s-au trezit la prima alarma, nu eu. Ies pe poarta…centura de siguranta…si ultimul…dar ultimul pe lista…Doamne ai mila de mine si de copii mei pe ziua de azi. Miine promit sa ma trezesc mai devreme si sa incep ziua cum trebuie cu rugaciune. Miine…"Si-asa se duce-o zi ca alta / Si toate trec in vesnicii…Degraba vine si sfirsitul…" Miine…miine o sa le am pe toate pregatite, si am sa ma trezesc la prima alarma de ceas…Miine…si au trecut aproape 54 de ani …tot asa, cite o promisiune pentru un "miine"... in fiecare dimineata…
Numa de n-ar suna alarma Lui Dumnezeu!!! Ca "El nu dormiteaza …nici nu doarme!!!"
10 comments:
Iti scrisesem mai mult dar s-a sters din greseala asa ca nu scriou decat atat. Dece trebuie sa te temi atat de Dzeu si sa-i canti osanale. Eu nu pot iubi pe cineva de care mi-e frica. Si cred ca lui Dzeu ii place mai mult supusii care il iubesc si il respecta decat supusii care se tem de el.
Eu cred intr-un Dzeu bun.
Nu stiu dece trebuie sa stai mereu cu frica in san ca te cheama Dzeu. A sunat alarma, te cheama, te cheama ! Te duci si gata.
El e Dumnezeu si tu om. Si tu il iubesti si el te iubeste. Doar n-a sa evitam sa traim doar ca sa stam cu ochii pe sonerie. Eu am telefon mobil. Ma poate chema in orice clipa.
Intelegi ca glumesc! Mie nu imi este frica de Dzeu. Stiu ca ma iubeste si ma iarta. El m-a facut asa.
Uite ca a aparut si textul vechi.
Nu pot sa spun ca nu mi-e teama de Dumnezeu...ca mi-e teama. Aici insa vorbeam de prioritati. Ca imi asez prioritatile pe o lista si dup-aia incep sa o lucrez cu sus-un jos.
Daca zici ca iubesti pe cineva, doresti sa-ti petreci timp cu acel cineva. Ce fel de dragoste este aia ...hi, bye...ne salutam din mers.
As vrea ca sa am o relatie cu cineva? Investesc ceva timp solid in relatia aia. Ce-i Dumnezeu ...o statie de tren prin care trec asa in marea viteza?
De ce dau mai multa importanta altor lucruri? Cu ce masura masor, cu aia mi se va masura. Dumnezeu iubeste...dar e si drept.
Unii il folosim doar asa ca pe un mos care ne asteapta mereu la poarta cu bomboane...sau cind sintem in necaz...
Atita tot...
Dar stiu ca ne iubeste si ne asteapta sa ne oprim sa stam de vorna cu El...tocmai fiindca ne iubeste.
Poate te mai supar si imi cer scuze... Noi cei asa-zisii crestini "nepracticanti" avem o oarecare doza de "necredinta".
Pentru mine Dzeu nu este doar in ceruri ci si pe pamant. Cand admir un pom inflorit, cand teii miros ametitor, etc, ma gandesc la Dzeu ca el a facut astea pentru mine, omul si ca el este acolo.Il simt in frumusetea unei flori, in stropii de ploaie, nu il pot simti intr-o rugaciune spusa repetat, mereu aceeasi, dar asa sunt eu si nu cred ca Dzeu se poate supara pe mine pentru asta.
cherie...cum sa ma supar pe tine? Tu esti sincera si-mi spui ce gindesti si n-ai facut-o numa asa ca sa ma contrazici...
Ai dreptate. El Creatorul este in tot ce vedem in jur...ca si cind aceeasi mina a semnat fiecare tablou. Tocmai asta mi-este fraustrarea. El vrea o relatie cu noi...si deseori El este ultimul lucru pe lista mea. Ti-ar place sa ai un astfel de prieten care sa-si gaseasca timp de orice, dar niciodata suficient timp pentru tine?
Cind am fost disperata in viata...l-am strigat si mi-a venit in ajutor. Si de cite ori am o problema care n-o pot rezolva...il chem si ma ajuta. Dar daca eu as fi la capatul alalalt m-as simtii cumva neglijata sa stiu ca cineva ma cheama doar la nevoie. Mie imi place sa ma caute copii mei si cind sint bucurosi si asa...fara motive serioase...nu numai cind sintem toti panicati de ceva...
Sa ai o zi buna cherie!!!
@cherie, teama de Dumnezeu este inceputul intelepciunii, se spune pe undeva, si consider ca e corecta zicerea.
In ordinea inversa.
2.Disa. Nu pot spune ca nu mi-e teama dar nu teama imi guverneaza viata. Si de parinti iti este teama dar nu ca te-ar pedepsi ci ca nu trebuie sa-i ranesti, dar faci si ce-i raneste daca asta este alegerea si viata ta si daca dai gres, asta este. Poti doar sa spui: "Si doar mi-a zis mama !"
1.Rodica. Eu nu ma supar daca o prietena n-are timp de mine iar de iubit, pot sa spun fara nici o jena, nu iubesc doar pe cine ma iubeste. Dragostea este ceva special.
Dar Dzeu este creatorul si are destule pe cap.Eu personal evit sa-i cer ajutorul si cred ca stie el ce face. Cand am o reusita ii multumesc in gand. Nu este cazul sa fac o festivitate. Un multumesc sincer este uneori mai mult decat o serbare. Dar asa sunt eu. O fire mai inchisa. Unele persoane, ca tine, sunt mai exteriorizate...Asa cred ! Ma bucur ca nu te supara ce spun.
Cred ca Dumnezeu se bucura cind ii multumim, si in inima si in gind dar si cind ne exteriorizam. Noi sintem toti diferiti in comportament si cine altul mai bine decit El stie? Nu toti ne manifestam la fel dragostea...de pilda.
Cit despre frica...Eclesiastul spune asa cum zice Disa ca inceputul intelepciunii este frica. Teama de repercursiuni guverneaza majoritatea oamenilor care daca nar fi reguli si pedepse pentru incalcarea lor ar face abuzuri de tot felul. Nu toata lumea chiar vrea sa traiasca frumos si cu rinduiala.
Dar...Cherie ai sesizat ceva . In 1992cind am fost electrocutata am avut o experienta destul de puternica. E una sa teoretizezi despre credinta si alta sa te aflii in fata momentului decisiv si sa te intrebi...unde ma duc? Mi s-a parut ca sint deasupra corpului meu si ca ma vad ...ca-mi vad picioarele si gura cascata cum strigam; si eram foarte interesata in sufletul meu si strigam ca Dumnezeu sa-mi ia sufletul...stiam ca mor. Nu pot sa-ti explic nimic din asta si nici daca este real sa ireal...dar trei zile dupa accident m-am straduit sa-i explic tatalui meu prin ce am trecut si asta i-am spus. Acuma in perioada aia visam cu ochii deschizi explozia si pentru 3 zile s-au asteptat sa fac un atac masiv si sa ma duc. Luni de zile dupa accident nu puteam sa dorm ca in momentul in care atipeam, incepeam sa visez lucruri pe care nu mi le aminteam altfel...
Atunci am simtit o asa teama de singuratate, asa o dorinta sa fiu sigura ca ma duc la El. Si pentru asta e nevoie de credinta. Noi de multe ori spunem un lucru cu gura si simtim altceva cu inima. Am indraznit de citeva ori in momente grele sa-mi casc gura si sa-mi exprim credinta. El a fost credincios si drept sa ma ajute si sa-mi onoreze credinta. Pentru mine aceste lucruri sint importante. Atiu ca nu toti simtim la fel...si asta este ok. Dar din cind in cind...asa simt sa scriu si cred ca undeva, cineva care simte ca si mine o sa ia la inima si o sa se simta bine...ca, asa cum ai zis si tu...nu toti sintem la fel.
Si in final...ma bucur ca scrii cherie...nu scrii cu inima rea, spui din experienta si din inima si cum am avea o conversatie daca toti am fi pe o singura parere? Si chiar uitindu-ne la acelasi lucru, fiecare vedem detalii diferite. Va multumesc pentru input. O zi buna...eu plec acum la lucru...iar voi la culcare. Blessings
Mi-a placut articolul...
Daca nu am avea teama de Dumnezeu ce ar fi de noi?
Te inteleg pentruca traiesc acelasi viciu...
Sa ai vise frumoase!
Oh, draga mea cat adevar.....!
Pentru toate ne facem timp, doar pentru El nu avem decat cateva cuvinte spuse in zbor....
Asa este....numai sa nu sune alarma lui Dumnezeu.
Fiibinecuvantata !
Post a Comment