27 June 2009

S-A MERITAT CA CHRISTOS SA MOARA PENTRU LUCRURILE PENTRU CARE TU TRAIESTI?

THE ETERNAL SOUL

Matei 16:26
"Şi ce ar folosi unui om să câştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau ce ar da un om în schimb pentru sufletul său?"


CIT DE TRECATOARE este VIATA-
by Andrew Strom.
tradus Rodica Botan

Majoritatea am auzit deja trista veste a trecerii din viata a doi idoli…Farrah Fawcett care era de 63 de ani si care a murit dupa o lupta crincena cu cancerul si Michael Jackson “printul muzicii pop” care avea doar 50 de ani si care a murit in circumstante si mai triste. Cit este de tragic faptul ca nici macar masinaria asta de faima nu poate sa protejeze pe multi dintre copii ei de o existenta singuratica si mizerabila si un sfirsit nefericit.

Fara indoiala ca Farrah Fawcett ar fi putut sa se uite in urma la anii de glorie cind femeile tinere din toata lumea imitau coafurile ei si felul cum se imbraca. Copil fiind, imi amintesc ca ma uitam la “Charlie`s Angels”, desi trebuie sa admit ca preferam “The Six Million Dollar Man” cind eram de 10 ani. Ea va sta in amintirea noastra ca o luptatoare pina la sfirsit, o icoana a vremurilor ei. Dar vai…cit de trecatoare este viata. Si cit de goala este faima oamenilor. Si cit de fara miez si substanta este succesul pamintesc cind avem in fata o eternitate fara limite de masurat…imensa…

Michael Jackson s-ar putea uita inapoi la ani de glorie in muzica pop si la faima de superstar ce a avut-o – cind miscarile lui de dans au fascinat intreaga lume. Dar apoi au venit operatiile, comportamentul bizar, invinovatirile urite, cazurile de tribunal, si sutele de milioane in datorii.

Ca si alt “print” al “pop”ului (de fapt socrul lui, Elvis Presley), asa a murit si el nefericit si singur, si “comeback”-ul nerealizat, cu faima lui ca un lant in jurul gitului, si moartea lui ca un soc pentru ca era inca prea tinar pentru moarte. Elvis a murit la 42 si acum ginerele lui la 50. Faima si reputatia nu au prea multa grija de adeptii lor cind acestia trec de data de folosinta. Asa ca efemerii idoli ai culturii noastre superficiale continua sa cada.

Dar ce este viata? Intreaba apostolul Iacov…”Un abur care apare pentru un timp scurt si apoi se pierde”. “Vanitatea vanitatilor” predica si Eclesiastul “Totul este desertaciune”…toate merg intr-un singur loc; toate sint facute din pamint si se intorc din nou in pamint.

Un lucru putem invata din viata si moartea acestor idoli ai planetei noastre... ca trebuie sa traim cu eternitatea in minte, nu cu sarada trecatoare a acestei lumi. Leonard Ravenhill a prezentat aceasta idee atit de elocvent “Merita lucrurile pentru care tu traiesti sa fi murit Christos pentru ele?”

Andrew Strom.http://www.revivalschool.com/

2 comments:

cherie said...

Chiar daca te supar eu tot spun, "Merita!" Nimic nu este fara rost in lume. Viata este scurta, plina de bucurii si necazuri, dar atata cata este nu poti spune ca nu merita sa o traiesti ! O traiesti, ca doar Dumnezeu stie dece o traim.
Nu conteaza cat de lunga este viata ci cat de intens a fost traita.
Mama mea este de 15 ani "o leguma" si acum va implini 91 de ani... Ma intreb dece mai traieste ? Crezi ca a fost mai fericita decat starurile de care spuneai, sau mai buna, sau mai rea ? A fost mai modesta, o femeie la locul ei, n-a facut rau, a trait o viata simpla! Dumnezeu stie ce vrea de la ea... Dece o tine in viata...

Rodica Botan said...

cherie...ai dreptate in ceea ce spui. Doar ca ce tradusesem eu nu era indreptat catre ceea ce ai spus tu.
Vezi, Christos a murit pentru toate pacatele nopastre trecute, prezente si chiar si cele pe care le vom face in viitor. Stiind ca El a platit pretul pentru rautatea, aroganta, si pacatele noastre...ar trebui sa ne faca mai preocupati in a nu mai gresi.

Imagineaza-ti ca fiul tau face prostii la scoala si tu esti sanctionata. Aici exista legea asta ca daca copii minori sparg ceva, fac prostii, parintii trebuie sa plateasca pagubele. Acuma copilul tau stiind ca tu muncesti ca sa platesti amenzile...continua sa faca prostii... Ce zici tu? Ii pun lui intrebarea de mai sus...Merita mama ta sa plateasca asa greu pentru prostiile pentru care traiesti tu? Sau merita sa te schimbi si sa pretuiesti pe mama ta pentruca se straduieste sa te ajute...
Asta era scopul intrebarii.

Dar multumesc pentru sinceritatea cu care scrii. Si iti doresc tie si alor tai, mamei tale si celor ce o ingrijesc multa mingaiere si ajutor de la Dumnezeu. Trebuie sa fie greu...