PICATURA DIN PERFUZIE...

Azi dimineata in drum spre garaj, m-am uitat la citeva din florile mele din fata usii…unele arse, altele palite…Daca ar putea vorbi mi-ar spune ele citeva fraze frumoase…Adevarul este ca am fost atit de ocupata cu alte probleme ca le-am neglijat. Acuma, cind ma duc acasa si daca o sa fiu moarta de obosita am sa iau furtunul si am sa le ud. Intrebarea este…isi vor reveni? Si cind? Sau daca…

Duminica in predica Pastorul McGann a avut o ilustratie care mi s-a parut atit de potrivita pentru explicarea unor lucruri in viata. El zicea ca Dumnezeu ne da cind si cit ne trebuieste. El are grija de pasarile cerului si de crinii de pe cimp…si natura intreaga este sub supravegherea Lui…si cu atit mai mult noi, oamenii. Cu economia asta mergind asa de-a busilea, noi oamenii ne ingrijoram. Dar pastorul zicea ca ajutorul Domnului vine la vremea potrivita…ca si picaturile la perfuzie. Punga sau sticla de medicament este plina…continutul ei este bun pentru organism, ii da viata, ii da putere. Dar daca tot continutul ala s-ar varsa in organism deodata…omul ar intra in soc.

Acuma plantele mele or sa primeasca apa mai multa decit o sa aiba nevoie. Or fi multumite de cita apa le voi da astazi desi ieri si alaltaieri si…ce mai…de vreo citeva saptamini sufera de sete. Dar …pot sa pun galetile cerului pline de apa peste ele ca numai in timp o sa-si revina…unele…iar altele poate niciodata.

Dumnezeu insa ne da cu pipeta. Ne da cind ne trebuie, ne da ce ne trebuie. Abundenta poate aduce pe moment bucurie dar poate altera natura noastra si sa ne schimbe. Ati vazut oameni care dintr-o data cind au ajuns la bani si-au schimbat felul de a fi? Nu-i mai recunosti. Isi ineaca principiile si isi schimba traiectoria in viata. Uneori banii stau cu ei doar temporar si cind se vad lipsisti din nou schimba din nou traiectoria. Avem nevoie de picatura de perfuzie pe care Dumnezeu ne-o da in fiecare zi. Piinea noastra cea de toate zilele; si El credincios si bun ne-o da de fiecare data cind sintem flaminzi.
Astea au fost gindurile ce m-au muncit astazi…

M-am gindit sa ma relaxez un pic si sa accept picatura zilnica. Si nu numai din punct de vedere fizic dar si spiritual. Daca ne hranim numai duminica cu Cuvintul Lui nu cred ca dam sansa sufletului nostru sa fie sanatos. Sa ne facem rost de o perfuzie si pentru suflet si sa asteptam si sa primim picaturile cu multumiri. Ele sint cele care ne mentin viata.

Nu ne trebuie nici mai mult ca sa o luam razna si nici prea putin ca sa ne ingrijoram prea tare…doar picatura de fiecare zi.
(07/02/09)