Cum ne masuram succesul in privinta copiilor nostri? Ca din toate succesele sau insuccesele din viata mea… pot sa spun ca niciun succes nu e mai dulce sau mai amar ca acela care vine in dreptul copiilor mei. Cind au pasit in apa botezului… am plins de bucurie… fara sa ma gindesc ca in acel moment atentia celui rau s-a concentrat si mai mult asupra lor. Dar, stiind ca si-au dat inima lor Stapinului acestui univers, a fost un pas catre succes.
Am stiut ca, buni sau rai, copiii mei ii apartin si ca, daca eu, un pumn de tarina neputincioasa, veghez cit stiu si cit pot asupra lor… cu atit mai mult Tatal Ceresc se va ocupa de ei. Asta a fost… asta este inca cel mai important lucru din viata lor. Bineinteles ca educatia lor a fost importanta, ca starea sociala si starea financiala sint importante si ne aduc satisfactie… dar lucrurile astea bune pe pamint sint si ele trecatoare… In schimb, in suflet... investim pentru eternitate.
A fost usor pina acuma? Nicidecum. Cel mai greu mi se pare atunci cind sint atacati: ba de-o boala, ba de o situatie: ori financiara ori vreun aspect neplacut in viata. Si urasc acele momente in care copiii mei sufera… Oh…cum le urasc… As lua boala lor asupra mea si as lua orice discomfort. Dar …oricit as vrea, nu pot… si singurul lucru pe care-l pot face este sa traiesc in paralel cu fetele mele, necazurile lor.
Un lucru insa este extraordinar… Toate greutatile prin care au trecut fetele mele au lasat urme adinci…si datorita acestor greutati, si multumita lor, caracterul lor s-a cristalizat si toate durerile lor au dat muguri si flori… Si desi nu le vreau... multumesc Tatalui pentru ele… pentru durerile pe care le ingaduie peste copiii mei. Ma doare ori de cite ori copiii mei sufera… dar la urma traiesc bucuria transformarii… si roadele acestei transformari.
Dumnezeul meu in care ma incred… in umila mea stare… mi-a dat bucuria sa vad frumuseti nebanuite crescute din cele mai negre si zbuciumate situatii… N-am sa dezvolt subiectul, ca nu asta era miezul acestui mesaj. Miezul era ca, odata ce iti incredintezi copiii sau viata in mina Tatalui Ceresc… accepta durerile care vin uneori si asteapta minuni si transformari datorita lor… Miracole as putea spune…
Din cele mai grele si obscure situatii, El poate ridica biruinte …victorii , capodopere… Accepta tot ce vine din Mina Lui Atotputernica… ca daca noi, care sintem rai, stim sa dam lucruri bune copiilor nostri, cu atit mai mult El ne va da tot ce avem nevoie...
(2/4/14)
3 comments:
Rodica, multi parinti gem in sufletele lor, ca nu-si pot aduce copiii pe Calea Adevarului, care ar fi cea mai mare realizare, dupa mine.
Domnul sa binecuvanteze toti parintii cu izbanda in acest sens!
Dtiu disa ca gem...parca e din ce in ce mai grea calea crucii si tot mai putini vor sa mearga pe ea...mai ales cei tineri...
Doamne da-ne putere si credinta sa ne rugam pentru copii nostrii...
Taria si puterea ta este o inspiratie pentru toti!! Domnul sa va ocroteasca si sa va intareasca pe mai departe!!
Post a Comment