Cea mai mare frica a noastra nu este ca sintem nepotriviti, neputinciosi. Teama noastra cea mai adinca este ca avem mai multa putere decit stim ce sa facem cu ea. Este “Lumina” din noi si nu “Intunericul” care ne sperie. Ne intrebam adesea…”cine sint eu sa fiu briliant, frumos, talentat, fabulos?” Dar de fapt ar trebui sa ne intrebam…”cine sint eu sa nu fiu toate acestea?”
Esti un copil a Lui Dumnezeu. Si cind traiesti “mic”, in umbra, in nimicnicie…nu faci cu asta un serviciu nimanui, nu servesti omenirea cu asta. Nu este nimic in starea aia in care te-ai micsorat ca si cind ai intrat la apa , care sa ilumineze pe cineva ca oamenii sa nu se simta nesiguri in apropierea ta.
Ne-am nascut ca sa fim o manifestare a Gloriei Lui Dumnezeu care este in noi. Si nu este numai in unii dintre noi; a fost pusa la inceput in noi toti. Si in timp ce lasam “Lumina” care ni-i s-a dat sa lumineze, in mod inconstient dam altora permisiunea sa faca si ei la fel. Si in timp ce ne eliberam de temerile noastre, prezenta noastra elibereaza in mod automat pe altii.
1 comment:
Bine punctat intr-un articol plin de poveste:)
Post a Comment