Exodul…15:22-24 “Moise a pornit pe Israel dela Marea Rosie. Au apucat inspre Cimpia Sur: si, dupa trei zile de mers in pustie, n-au gasit apa. Au ajuns la Mara ; dar n-au putut sa bea apa din Mara, pentruca era amara. De aceea locul acela a fost numit Mara (Amaraciune). Poporul a cirtit impotriva lui Moise, zicind “Ce avem sa bem?”
Azi dimineata am citit textul de mai sus. Nu-i prima data ca-l citesc sau aud predicindu-se din el. Dar astazi aveam nevoie cred sa ma mai gindesc odata la apele din Mara. M-am gindit cum ne aranjam cu totii viata...de cind plecam de acasa de la parinti, si pina inchidem ochii parca traim un fel de cuibareala...ne tot aranjam viata sa fie cit mai abundenta, confortabila, eficienta. Tratam viata ca pe o destinatie cind de fapt este doar o calatorie. Intr-o calatorie nu-ti iei tot calabalicul cu tine - ci numai strictul necesar. Nu stii ce se intimpla pe drum si nu vrei sa-ti ingreuiezi calatoria.
Uite ca de fiecare data cind ma gindesc la evrei si iesirea lor din Egipt dau de noi idei. Trei zile...numai trei zile dupa ce au trecut prin Marea Rosie...dupa ce Dumnezeu a despartit Marea ca ei sa treaca, si deja incep sa se vaiete de sete...Ma uit la pustia vietii mele...presarata cu binecuvintari si minuni...si bineinteles vaiete si plinsete si nemultumiri de ale mele. Fratii mei...nu stiu cum sa zic...eu am atins curent electric de 12.000 de Volti si n-am murit. Poate cineva sa-mi explice stiintific cum de sint in viata inca? Asta s-a intimplat in 1992...si au scris in ziare chiar ...ca s-a oprit curentul electric vreo 6 ore in Tracey-California, din cauza mea.
Ce urias spiritual ar trebui sa fiu si ce greu ma misc inca in lumea spirituala...ca un rahitic care abia se tine pe picioare. Norocul meu ca Domnul Isus a iubit si rahiticii. Alora le spune sa isi ia patul si sa umble. Si asta fac...exersez umblarea. Dea Domnul sa umblu numai cu El de acum inainte...si sa pot spune "Cit despre mine, eu si casa mea, vom sluji Domnului".
No comments:
Post a Comment