Am primit ieri doua e-mailuri de la o prietena din Bay Area Tamara Tamas, scris in urma articolului de mai jos depspre cintare...Am citit e-mailul ei si m-am hotarit sa-l impart cu voi...M-am mai hotarit sa iau Harfa Evangheliei si caietul meu de cintari cu mine miine cind ma duc la lucru si sa mai cind in masina. O sa fie un concert extraordinar...
Poate va cautati si voi cartile si caietele de cintari...trebuie sa fie pe undeva printr-un sertar sau pe un raft...pline de praf dar si pline de cuvinte de lauda. Sa ne-aducem aminte de dragostea dintii...
..............Iata ce scria Tamara.............
draga rodi,
nu ti-am mai scris de mult inapoi ca nu aveam chef de scris la computer, ma dureau miinile, incepusem sa ma ingrijorez putin de copiii mei care nu au nici unul servici, .....
dar de cintat cintam de numa prin bucatarie, sau impaturind ceva haine, si la un moment dat copiii mei striga: "mama, mai incet, ca nu auzim muzica noastra!" asa ca m-am oprit, dar nu pt mult timp, am luat un cd si l-am pus si am inceput sa cint cu el, la care aud din nou: "asta e mai rau ca inainte, opreste cd-ul ca prea se vaita (era o cintare, ce-ai gasit Doamne la mine, n-am nimic bun si frumos)", asa ca am oprit cd-ul necajita.... ma, ce vremuri traim, nu pot cinta in casa mea!
la citeva zile oana e in bucatarie si spala vase si incepe si ea si cinta.... nathan striga de sus, "mom, iar cinti?", si oana zice sint eu! m-am luat dupa mama!
no, asta da!
cred ca problema la noi e ca am lasat tv-ul sau cd-ul sa cinte, dar sa stii ca noi in fiecare duminca seara ne adunam la tata in living-room, cum el nu poate merge la biseirca din cauza mamei care e paralizata, si luam caietele cele vechi si una dupa alta le cintam, si mai ridem de cite o amintire, si mai plingem citeodata, dar asa bucurie avem, nici nu stim cum trecem prin incercari. tata cinta dis de dimineata, cind o spala pe mama! mai i-l opream si eu, adica i-l rugam sa cinte mai incet, ca mai doarme careva, dar dupa o vreme, mi-am dat seama ca daca nu cinta e posomorit si imediat vine pricina de cearta din ceva maruntis, si cind i-l aud, ma duc sa cint cu el!
cint Domnului ca mi-a facut bine!
amin,
4 comments:
excelenta idee;
-Inapoi la dragostea dintai!
La acea dragoste a parintilor , bunicilor care l-au cunoscut in felul lor pe Dumnezeu .
Dar felul lor a fost unul practic , molipsitor ptr ca era autentic.
Unul dintre bunicii mei ,incepea ziua ..fiind cu vederea slaba ..cu recitarea unui psalm din memorie , apoi rugaciunea si apoi in timpul zilei canta si cerea sa i se dea sa faca ceva util ptr. cei din casa ..si se gasea cateceva .
esti o dulce..o zi buna..din brasov mary..te pup
mitica...ai spus corect...aia ne lipseste; din nefericire nu sintem nici reci nici firbinti ci doar caldicei...numa buni de scuipat din gura, cum zice Biblia...
Mari...bine ai venit pe blogul meu!!! Te mai astept!!!
Post a Comment