Autor - Edelweiss
Să poţi smulge zâmbete de sub vălul statuilor,
să vezi paradisul şi din mijlocul iadului
să poţi simţi căldura chiar şi a hainelor reci de oţel,
să-ţi odihneşti trupul pe câmpul verde
chiar şi atunci când ai furtuna pe umeri,
să-ti treci palmele peste trandafiri
chiar dacă te vor răni,
să admiri cerul albastru
chiar dacă durerea se cuibareşte la poarta ta,
să iubeşti ploaia
chiar dacă se prelinge din ochii tăi,
să ţii luna pe frunte
chiar dacă eşti obosit de viaţă,
să poţi privi licărul inocent al unui copil
chiar dacă-ti zici că viaţa e fără rost,
să poţi simţi mirosul mării şi de alge
chiar dacă plaja e pustie,
să poţi picta pe stele
chiar dacă inimii tale i s-au tăiat mâinile,
să poţi zbura cu gânduri pure
chiar dacă cei care te-au iubit au încetat s-o facă,
să poţi întinde o mână caldă unui om
chiar dacă cei mai buni prieteni te-au vândut,
să poţi ierta oricând
chiar dacă dezamăgirea ţi-a infierat puterea de-a o face,
şi toate astea pentru că...
alţii care au fost ieri şi nu mai sunt ..
ar da o lume întreagă pentru un grăunte din ceea ce ai tu azi.
3 comments:
să iubeşti ploaia
chiar dacă se prelinge din ochii tăi,
să ţii luna pe frunte
chiar dacă eşti obosit de viaţă,
ASTA inseamna incredere deplina in EL!
Rodica, multumesc de onoarea ca poezia mea este si in casa ta virtuala.
Sper sa fie o sursa de incurajare, exact cum sublinia si Elena.
Cuvintele au o putere inimaginabila...mai ales cind sint spuse la momentul potrivit! Multumesc pentru ele...
Post a Comment