Aseara am fost cu colinda la citeva case de batrini, aici in Modesto. In una dintre ele era o sora in virsta, mama unui membru din mica noastra biserica care are boala numita Alzheimer. Ea este membra a bisericii noastre si in ultimii ani am vazut cum incet, incet, si-a pierdut memoria atit de mult incit nu isi recunoaste nici macar proprii ei copii.
Aseara cind am ajuns era deja adormita. Ingrijitoarea insa ne-a spus sa intram si sa-i cintam. Intinsa pe pat, a deschis ochii si i-a atintit in tavan. Am inceput sa cintam si dupa prima strofa am vazut cum isi misca gura formind cuvintele. Cind am inceput sa cintam “silent night” (O noapte)…a cintat fiecare cuvintel fara nici o problema. Ne-am uitat cu totii la ea inlemniti…
Biblia ne spune sa ii educam pe copii nostrii de mici, sa-i invatam Cuvintul Domnului si atunci cind vor creste n-o sa-l uite…Ce puternic este acest Cuvint. Si ce minune nemaipomenita ca dupa ce si-a pierdut toata memoria, femeia asta pastreaza inca in memoria ei ceea ce este mai important. Si-a uitat rudele, chiar si copii…dar n-a uitat de Domnul ei nici macar atunci cind boala a coplesit-o aproape in totalitate.
Am stat si m-am gindit…am eu Cuvintul Lui Dumnezeu tiparit adinc in inima si in minte? Doamne, nu ma lasa sa-mi pierd memoria…dar daca trebuie sa o pierd…nu ma lasa sa uit de Tine niciodata…
Si chiar daca asta s-ar intimpla, sa uitam de absolut tot ce a avut valoare in viata, un gind mi-a venit in minte ce-mi aduce mult confort. Dumnezeu nu ne va uita…El ne are scrisi in Cartea Vietii . Nu datorita faptelor noastre , nu datorita inteligentei, frumusetii, a parintilor sau rudelor ce le avem …ci datorita Fiului Sau a carui nastere o celebram de Craciun.
Majoritatea oamenilor celebreaza Craciunul ca niste oameni care sint bolnavi de Alzheimer desease si au uitat motivul sarbatorii. Sa nu fim ca ei...sa nu spunem "Sarbatori fericite"...sa spunem "Un Craciun fericit". Isus este motivul Craciunului si El este sarbatoritul...nu zapada, nu Mos Carciun nu clopoteii, nu renii...si nu bradul…Dind importanta acestor lucruri e ca si cum sarbatorim tortul de ziua cuiva ignorind pe sarbatorit. Tortul il consumam si celebram persoana a carui onomastica o tinem...
Un Craciun fericit va doresc...in care Isus sa fie centrul sarbatorii...Nu va lasati atinsi de Alzheimerul lumii...
12/20/09
2 comments:
Festivalul din Valcea in imagini:
http://claudiunitisor.wordpress.com/2009/12/20/iata-cateva-fotografii-de-la-festivalul-ziua-lui-hristos/
Ce frumos ati sris. Foarte puternic indemnul la a-L celebra pe Domnul nostru Isus. Chiar ma gandeam sa fac un tort pe care sa scriu motivul celebrarii si anume:"Happy birthday Jesus!" Asta asa pentru dinafara, iar pe dinauntru reimprospatarea memoriei cu privire la lucrarea Sa care mi-a redat libertatea sufletului.
Post a Comment