26 April 2010

SA STRIGAM LA DOMNUL...

Duminica trecuta, predica de la noi de la Biserica a fost despre faptul ca trebuie sa strigam catre Domnul . Trebuie sa o traduc neaparat. Pastorul a gasit atitea texte despre felul in care oamenii disperati de-alungul Bibliei au strigat catre Domnul si cum Domnul i-a ascultat si le-a adus alinare. Mai mult ca oricind lumea este intr-o stare cum n-a mai fost niciodata de rea...si credinciosii ar trebui sa strige catre Domnul...cu lacrimi si umilinta - pentru ei, si pentru familiile, copiii lor, tara lor...si intreaga lume.
Iata mai jos un mesaj de la Carmen care ne spune clar ca e nevoie sa strigam. Rugati-va pentru Carmen sa aiba putere, cuvinte si rivna suficienta. Sint oameni care si-au pierdut totul si acum sint gata sa-si piarda si sufletele. Sa ne fie pretioase sufletele lor...sa ne doara pierderea lor...

Daca careva aveti ceva carti, literatura cu care sa o ajutati pe Carmen in misiunea ce a inceput-o la ea la lucru...va rog lasati un mesaj pentru ea aici. Multumesc.
...........................

27.04.2010


Viata e un dar de la bunul Dumnezeu si trebuie sa ne amintim cu totii in fiecare clipa acest fapt. Ca atare trebuie s-o pretuim si sa-I multumim Domnului pentru ea. E o calatorie fascinanta indiferent de urcusurile si coborasurile ei, indifferent de bucuriile si tristetile ei. Stiind conform Cuvantului ca toate au un scop spre bine le nostru (Romani 8:28) trebuie sa o pretuim pana la sfarsit. Ieri cand am ajuns la servici am auzit despre un coleg din depozit in jur de vreo 40 de ani ca s-a sinucis. Am fost tare intristata si abatuta de gestul lui. Am calatorit de mai multe ori cu microbuzul in drum spre service cu el. In asteptarea autobuzului am incercat de multe ori sa leg o conversatie cu el, dar era foarte retras si tacut si evita sa poarte vreo discutie. Spun colegii care stiu mai multe detalii despre viata sa ca l-ar fi parasit nevasta in cateva randuri in urma unor batai pe care i le aplica in stare de ebrietate si ca pentru a se impaca cu ea i-ar fi dat casa parinteasca pe numele ei si acum intrucat au avut din nou problem ar fi ramas pe drumuri. Spun ca ar fi urmat si un tratament de dezalcolizare, dar cu toate astea nu ar fi putut renunta la bautura. Realmente e devastator sa auzi astfel de lucruri si sa vezi cum unii oameni cred ca solutia este curmarea vietii voita. Sunt oamenii care au auzit de Dumnezeu dar refuza sa se increda in El si sfarsesc atat de tragic….Ieri a venit in birou cu niste documente un coleg mai tanar al celui ce s-a sinucis si discuta cu o colega despre acest eveniment tragic. Discutia a alunecat spre panta compatimirii si chiar a intelegerii acestui gest. Tanarul a spus l-a un momendat ca probabil colegul sau disperat decat sa duca o viata de chin fara nici o sansa , fara nimic, nu a avut de ales. In momentul acela am intervenit si Domnul mi-a dat intelepciune sa-i vorbesc despre credinta in Domnul Isus care este Solutia la toate problemele. El a replicat: "bine dar omul acesta nu mai avea nimic". I-am spus ca si in situatii de acestea Domnul intervine. Sa creda adevarul acesta pe care Dumnezeu ni l-a aratat in Cuvantul Sau Biblia. I-am vorbit despre Iov, disperarea lui si cum Dumnezeu l-a ridicat mai apoi. I-am povestit si despre niste relatari le care le-am citit cu privire la marturia unor sinucigasi care au fost readusi la viata de medici si care au povestit ca in tot timpul cat au stat de la momentul suicidului pana au fost readusi la viata au revazut intruna actul comis spre disperarea si regretul lor. A ascultat cu mare atentie, si parea ca, chiar e interest de aceasta opinie si ma rog ca Domnul Isus sa aiba mila de el sa-I schimbe inima si gandurile. E alarmant de periculos cum astfel de ganduri intra in mintea unor tineri care in timp prind radacini si cand ajung in situatii disperate aleg aceasta cale a pierzarii.

Ma rog ca Domnul sa imi dea intelepciune ca sa stiu ce ar trebui sa-i mai spun acestui tanar. Am un Nou Testament si doua carticele cu versuri din Biblie pe care vreau sa i le ofer. Fie ca Domnul sa aiba mila si de acest suflet.

Sunt in jurul nostru atatia oameni care ratacesc….. Domnul sa ne ajute sa-i observam sa ne rugam pentru ei si sa le spunem o vorba buna si sa le indreptam privirile spre Acela care a murit si pentru ei …..

3 comments:

corina said...

Intradevar datoria noastra este sa-i ajutam sa-i aducem la picioarele Domnului daca am putea.Cea mai mare bucurie ar fi an cer atunci cand vine un om la Domnul.Suntem datori sa punem partea noastra dar cel care schimba inima este Domnul.Apoi nici Domnul nu intra cu forta antr-o inima care nu o intereseaza si ignorape Dumnezeu.Dar cu rugaciunea biruim cerul.Rugaciune... rabdare...rugaciune...rabdare...

Rodica Botan said...

Rugaciune...Domnul poate face ce noi nu putem!Adevarat!

Sali Sabri said...

Domnul sa-i dea putere sorei Carmen pentru a-L face de Cunoscut colegilor ei de munca.

Pt noi sora Carmen este o mare incurajare si ne bucura de fiecare data cand ne scrie!

Cu mult drag si respect,
S.S. si S.L.