tradus Rodica Botan...
Imbatrinirea este inevitabila. Din nefericire societatea ne invata sa ne fie teama sa ne aratam adevarata virsta si sa ne deghizam cit mai mult, sa ascundem realitatea pe cit posibil. Dar imbatrinirea poate fi un lucru minunat. Urmasii Lui Christos au de fapt avantajul ca pot sa se schimbe cu vremea in mai bine. Cum spune Pavel…"De aceea, noi nu cadem de oboseala. Ci chiar daca omul nostru de afara se trece, totus omul nostru din launtru se inoieste din zi in zi."- 2 Corinteni 4:16.
Asa cum sint semne fizice care arata ca imbatrinim, asa sint si semne care sa arate ca de fapt sintem mai buni. Decit sa devenim ursuzi, intoleranti si neiubitori, urmasii maturi ai Lui Christos cresc si se perfecteaza in a ierta, a iubi si a sluji. Imbatrinirea este o continuare a calatoriei in a deveni cit mai mult si cit mai aproape de Isus, ceea ce inseamna ca pe masura ce trece timpul inima noastra si atitudinea noastra va rezona in mod crescend cu caracterul si intelepciunea Salvatorului nostru.
Asa ca ... imbatrinind, putem imbratisa posibilitatea sa devenim din ce in ce mai mult ca Isus din punct de vedere spiritual…si prietenii nostrii vor vedea atunci schimbarea in bine.
2 comments:
Rodica, imi pare rau pentru tine. Eu nu imbatranesc cu numai inaintez in varsta. =))
Eu imbatrinesc...dar sint ca vinul...ma fac cu vremea din ce in ce mai bun...si mai ametitor...(numai ca ametesc eu si nu ceilalti...)
:)
Post a Comment