SA FIM OAMENI AI INCURAJARII

In ultima vreme am auzit de surori si frati care sufera enorm, ei sau cei apropiati lor. Sunt suferinte care pur si simplu te lasa fara replica, raman muta, cu ochii in lacrimi, si ma gandesc la cat poate suferi un om pe acest pamant. Ma doare suferinta lor, dar, ce-i drept, nu pot eu prea mult sa-i ajut. Incerc doar prin rugaciune si, uneori, printr-o vorba buna, o incurajare... Dar cuvintele mi-s atat de sarace in fata durerii lor... Daca nu ar fi descoperit Dumnezeu ca dupa acesata viata, exista Rai si iad, cred ca am fi innebunit cu totii. Oricum, cine n-a inteles inca faptul ca suferintele sunt ingaduite ca sa ne ajute si sa ne apropie de Dumnezeu, mai are de invatat despre crestinism.



In Biblie gasim multe pasaje de incurajare, multe pasaje din care intelegem ca toate au un scop in viata noastra. De asemenea gasim si multe videcari. Pentru cei aflati in suferinta e important sa fie ajutati, incurajati, sa ne rugam pentru ei. Cand esti pe patul de suferinta, in dureri, timpul se dilata si clipele devin ore, orele par zile, si zilele par ani.


Dumnezeu sa ne dea intelepciune si har cum sa ne rugam pentru cei bolnavi, cum sa-i ajutam, cum sa vorbim cu cei aflati in suferinta!


Am gasit adunate pe blogul unui frate cateva pasaje despre vindecare din Sfanta Scriptura si m-am gandit sa vi le ofer si voua sa le daruiti celor in suferinta pentru a incuraja si a intari in credinta si a le da nadejde.


Apoi [Isus] le-a zis: „Duceţi-vă în toată lumea, şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură. Cine va crede şi se va boteza, va fi mântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit. Iată semnele care vor
însoţi pe cei ce vor crede: în Numele Meu vor scoate draci; vor vorbi în limbi noi; vor lua în mână şerpi; dacă vor bea ceva de moarte, nu-i va vătăma; îşi vor pune mâinile peste bolnavi, şi bolnavii se vor însănătoşi“ (Marcu 16:15-18).


Totuşi, El suferinţele noastre le-a purtat, şi durerile noastre le-a luat asupra Lui, şi noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu, şi smerit. Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa, care ne dă pacea, a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem
tămăduiţi. Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fiecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor (Isaia 53:4-6).


„Adevărat, adevărat vă spun, că, Fiul nu poate face nimic de la Sine; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând; şi tot ce face Tatăl, face şi Fiul întocmai” (Ioan 5:19).


Pavel şi Barnaba ... au fugit în cetăţile Licaoniei: Listra şi Derbe, şi în ţinutul de primprejur. Şi au propovăduit Evanghelia acolo. În Listra era un om neputincios de picioare, olog din naştere, care nu umblase niciodată. El şedea jos şi asculta pe Pavel când vorbea. Pavel s-a uitat ţintă la el, şi fiindcă a văzut că are credinţă ca să fie tămăduit, a zis cu glas tare: „Scoală-te drept în picioare.“ Şi el s-a sculat dintr-o săritură, şi a început să umble.” (Fapte 14:6-10).


„Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui, şi dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu nici una din bolile cu care am lovit pe Egipteni; căci Eu sunt Domnul, care te vindecă“ (Ex. 15:26).


„Voi să slujiţi Domnului, Dumnezeului vostru, şi El vă va binecuvânta pâinea şi apele şi voi depărta boala din mijlocul tău. Nu va fi în ţara ta nici femeie care să-şi lepede copilul, nici femeie stearpă. Numărul zilelor tale îl voi face să fie deplin“ (Ex. 23:25-26; subliniere personală).


„Vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele; şi la tine nu va fi nici bărbat, nici femeie stearpă, nici vită stearpă în turmele tale. Domnul va depărta de tine orice boală; nu-ţi va trimite nici una din acele molime rele din Egipt pe care le cunoşti, ci va lovi cu ele pe toţi cei ce te urăsc“ (Deut. 7:14-15; subliniere personală).


Dar acum Hristos a căpătat o slujbă cu atât mai înaltă cu cât legământul al cărui mijlocitor este El, e mai bun, căci este aşezat pe făgăduinţe mai bune (Evrei 8:6; subliniere personală).


Binecuvântează, suflete, pe Domnul, şi tot ce este în mine să binecuvânteze Numele Lui cel Sfânt! Binecuvântează, suflete, pe Domnul, şi nu uita nici una din binefacerile Lui! El îţi iartă toate fărădelegile tale, El îţi vindecă toate bolile tale (Ps. 103:1-3; subliniere personală).


Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la vorbele mele! Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în fundul inimii tale! Căci ele sunt viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor (Prov. 4:20-22; subliniere personală).


Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe prezbiterii Bisericii; şi să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului. Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav şi Domnul îl va însănătoşi; şi dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate (Iacov 5:14-15; subliniere personală).


Şi ca să nu mă umflu de mândrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi-a fost pus un ţepuş în carne, un sol al lui Satan, ca să mă pălmuiască, şi să mă împiedice să mă îngâmf. De trei ori am rugat pe Domnul să mi-l ia. Şi El mi-a zis: „Harul Meu îţi este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvârşită.“ Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentru ca puterea lui Hristos să rămână în mine (2 Cor. 12:7-9; subliniere personală).


Dimpotrivă, ştiţi că, în neputinţa trupului, v-am propovăduit Evanghelia pentru întâia dată. Şi, n-aţi arătat nici dispreţ, nici dezgust faţă de ceea ce era o ispită pentru voi în trupul meu; dimpotrivă, m-aţi primit ca pe un înger al lui Dumnezeu, ca pe însuşi Hristos Isus (Gal. 4:13-14).


De acum încolo nimeni să nu mă mai necăjească, pentru că port semnele Domnului Isus pe trupul meu (Gal. 6:17).


„Boala aceasta nu este spre moarte, ci spre slava lui Dumnezeu, pentru ca Fiul lui Dumnezeu să fie proslăvit prin ea“ (Ioan 11:4).


Slavă Domnului! Dacă ai citit sfârşitul poveştii lui Iov ştii că a fost vindecat. Nu a fost voia lui Dumnezeu ca Iov să rămână bolnav şi nu este voia Lui nici ca tu să rămâi bolnav. Povestea lui Iov reconfirmă că Dumnezeu doreşte întotdeauna vindecarea.


De multe ori Scriptura spune că a făcut vindecări deoarece „I se făcea milă“ (vezi Mat. 9:35-36; 14:14; 20:34; Marcu 1:41; 5:19; Luca 7:13). Motivul pentru care vindeca Isus era acela că îi iubea pe oameni şi era plin de milă faţă de ei. A devenit Isus mai puţin milostiv după ce Şi-a terminat lucrarea pe pământ? I s-a diminuat dragostea? Nicidecum!

http://www.youtube.com/watch?v=yx8MFE75IgA&feature=PlayList&p=9598E5EF61FB9598&playnext_from=PL&playnext=25
Ma incred in Tine Doamne
Autor: Elena Faragau

Ma incred in Tine Doamne
Din toata inima mea
Ca un scut eu am in Tine
Pentru toata viata mea.

Ma incred in Tine Doamne
Prin Cuvantul ce L-ai dat.
Cei ce vor veni la Tine
Prin credinta sunt iertati.

Ma incred in Tine Doamne
Chiar ispite de-ar veni
Prin Tine am biruinta
Si ocrotire voi gasi.

Ma incred in Tine Doamne
Chiar de am lacrimi pe-obraz
Stiu ca-mi vei da mangaiere
Chiar de trec si prin necaz.

Ma incred in Tine Doamne
Chiar de toti m-ar parasi
Cat Te am pe Tine Doamne
Fericita eu voi fi.


Sa va fie de volos cu drag Carmen