VINATORUL ...MISTERIOS!!! ...PAZEA!!!

S-a organizat o conferinta a vinatorilor. Conferinta s-a tinut in aer liber pentru o atmosfera cit mai placuta –pe gustul oricarui vinator serios. Si s-a decis ca fiecare vinator sa aduca un platou cu un preparat facut din vinatul lui favorit…Unii au adus rata pe varza, altii vinat de caprior, urs…ma rog - fiecare a adus din ultimul lui vinat. Toti erau imbracati cu hainele lor de camuflaj, cu pusca si rucsacul la spinare…gata parca pentru inca o aventura.
http://www.youtube.com/watch?v=QtuW61TlcBU

Unul dintre vinatori insa era mai …deosebit ( termenul este folosit cu mare grija…din dorinta de a spune putin dar …suficient ca sa recunoastem personajul). Omul parea ca apartine unei cu totul altei profesii…dar era greu de stabilit care profesie…Era iscusit la vorba si minuia cu maiestrie vocabularul lui bogat; dar desi spunea foarte multe (si nu-l putea nimeni oprii)…povestile lui nu erau tocmai…vinatoresti. Parea ca totusi vineaza ceva…dar oare ce? Parea de asemenea ca are un scop - dar scopul lui nu parea a avea nimic in comun cu scopul vinatorilor. Se potrivea totusi in grupul asta de oameni care aveau de povestit asa lucruri extraordinare si intimplari rare care …numai in povesti se mai spun. Astfel de povesti nemaipomenite se numesc…"vinatoresti" pe buna dreptate, pentruca in ele o pisica poate fi mare cit o leoaica si un mieunat imprumuta sonorul racnetului unui leu…Asa povesti vinatoresti…sa tot asculti!!!

Omul nostru era incaltat cu adidasi si era imbracat cu pantaloni de sport…dar nu parea a fi nici sportiv. Purta un pulovar si o vesta de pensionar- dar n-avea inca virsta de a iesi la pensie. Avea niste manusi mari si foarte curate de …zidar…dar nu zidise in viata lui nimic si asta ai fi stiut fara sa-ti fi spus nimeni. Cind isi scotea miinile din manusi, pareau fine si agere ca si miinile unei secretare…dar atitudinea era de boss…si nu de subaltern. Parea ca vorbeste cu o greutate cel putin echivalenta cu greutatea trupului…si frazele pareau sa spuna cu precizie ceva…nu tocmai precis. Parca ar fi fost vorba de o organizatie, dar lipseau oamenii pe care sa-i organizeze…parca ar fi zis ceva de o institutie …dar singura la care te puteai gindi era una in care ...hai sa nu mergem asa departe...nu inca...

Vinatorii au gustat fiecare din vinatul celuilalt, au schimbat povesti intre ei, au ciocnit in sanatatea fiecarui vinator…si la un moment dat s-au uitat curiosi la "omul cu manusa” …dar care nu era Michael Jackson…si unul dintre vinatori mai curios din fire l-a intrebat…

-Dar tu…tu ala cu manusa…tu ce vinezi?

Omul cu manusa si-a dres postura, in timp ce vinatorii au facut cerc in jurul lui…Se putea vedea pe fata vinatorului cu manusa curata ca intrebarea i-a venit tocmai la timp. Vinase deja ceva…si aia era atentia celorlalti…

-Eu vinez…greseli…raspunse el falos…Le caut, le adun, le selectionez, le colectez, le pun in categorii, le expun, le arat cu degetul…dupa nevoie (banuiesc ca era vorba de …nevoile lui). Mi-am facut o profesie din asta, mi-am facut o institutie din asta, o organizatie, ca sa spun asa…As putea deschide un muzeu…o expozitie…un centru deosebit…Sint putini oamenii care au sacrificat pentru idealul lor cit am sacrificat eu…Sint foarte organizat, perseverent, am multa rabdare …si astept…

Vinatorii se uitara mirati unul la altul…si cel care ii mai puse si cealalta intrebare…se apropie din nou...
-Si care este contributia ta la masa asta a noastra? Ce ai adus tu?
Omul nostru ridica mina lui fina, inmanusata si arata catre cutia de gunoi…
-Eu am venit sa colectez...