18 September 2010

CIT SINTEM DE SUPERFICIALI?

The Book of Virtues
By William J.Bennett
tradus Rodica Botan

O poveste chinezeasca ne aminteste ca fidelitatea noastra nu trebuie schimbata in functie de schimbarea aparentei fizice a unei persoane. In ceremoniile de casatorie se spune…”pina moartea ne va desparti”…nu “pina batrinetea ne va desparti”.

Era in vechime un imparat caruia ii placea sa aiba la curtea lui o multime de femei de pe tot cuprinsul tarii. Favorita lui era insa o tinara frumoasa foc ce se numea Hua.

-Oh…Hua, obisnuia el sa spuna… tu esti cea mai deosebita faptura ce se afla cub ceruri. Intr-o zi tu ai sa fi imparateasa mea.”

Imparatul asta avea o regula stranie,si regula spunea ca oricine incaleca calul lui fara permisiunea lui va fi pedepsit cu moartea. Intr-o zi, Hua a auzit ca mama ei s-a imbolnavit grav - asa ca sari numaidecit pe calul imparatului si alerga sa fie la patul bolnavei.

-Cit este de devotata…a zis imparatul – sa isi riste propria viata ca sa fie linga mama ei bolnava…ce calitate deosebita.

Altadata, Hua si imparatul se plimbau prin gradina regala. Hua a luat o pruna dintr-un pom si a muscat din ea. Gustul i s-a parut atit de splendid incit i-a intins pruna din care a muscat si i-a dat-o regelui sa guste si el din fruct.

-Cita loialitate…a gindit din nou imparatul. Ea a descoperit un fruct cu un gust perfect, si mai degraba mi l-a dat mie decit sa il manince ea.

Dar eventual, frumusetea lui Hua s-a stins incet, si odata cu frumusetea ei, s-a stins si afectiunea imparatului. Si deodata imparatul isi aminti…

-Daca mi-aduc bine aminte, zise el…Hua n-a avut nici un strop de respect de regula ce am pus-o eu,aceea ce spunea ca nimeni sa nu incalce calul meu. Si imi mai amintesc si cit este femeia asta de lipsita de respectul cel mai elementar …mi-a dat odata sa maninc ce i-a ramas ei dintr-o pruna…

Si cu asta…imparatul alese o alta fata tinara sa-i fie imparateasa…

……………………….

La oameni asemenea povesti…sint obisnuite. Poate fiecare dintre noi avem o astfel de poveste reala petrecuta in viata noastra. Nu putem controla cum se poarta cei din jur…dar putem sa alegem sa nu fim noi superficiali. Dumnezeu se uita inauntrul nostru si nu ne judeca dupa aparente. Tu cum judeci?

2 comments:

Unknown said...

BUNA DIMINEATA DE AICI DIN BUCURESTI!
Sa va fie viata ca un pom plin de roadele fericirii ca meritati pentru toate faptele voastre bune si mai ales pentru ca simtiti crestineste si aceasta este cel mai mare dar pe care il poate primi un om.
Mihaela Neacsu

DoarATAT said...

Bună Ziua !
Doamnei Rodica !
~
Plăcută povestirea, utilă !
Chiar şi nouă, oamenilor ... de rând ! Sau, mai ales nouă ! Căci noi suntem buni ... la "scos castanele din foc" !
Noi, "mojicii" ... punem umărul, LA ÎNĂLŢAT: Palate, Biserici ... şi chiar OMENIREA !
~
La urma urmei, a cui va fi Împărăţia Cerului ?!!
...
Superficialitatea, sau ... chiar lipsa ei, NU poate ea singură, să deschidă Poarta RAIULUI !
Dar ... este necesară în "ecuaţie" ! Să nu fim superficiali ... în VIRTUŢI ! Ci mai degrabă ... delăsători ... de VICII !!!
~
Cornelius,