"In anii studentiei, am lucrat pe post de ghid , conducind grupuri de baieti in iesiri in Rocky Mountain National Park din Colorado. Intr-o astfel de ocazie, unul dintre micii mei alpinisti, a ramas in urma grupului si apoi s-a ratacit pe o alta carare. Cind am sosit cu grupul la destinatia noastra, abia atunci am observat ca el lipseste. Inebunit am plecat sa il caut prin padure.
Chiar inainte de lasarea serii, l-am gasit stind pe o piatra linga un lac mic- singur si speriat. De bucurie, l-am imbratisat si apoi l-am luat in spate si asa l-am dus inapoi la colegii lui care il asteptau in jurul unui foc de tabara.
Intr-o poveste scrisa de scriitorul scotian George MacDonald, el descrie o femeie tinara care a gasit un copil pierdut in padure. Ea l-a luat in brate si l-a dus acasa la tatal ei; si in momentul acela i-a fulgerat prin minte gindul care mai apoi n-a mai parasit-o niciodata. "Acum a inteles in sfirsit inima Lui Isus, Fiului Omului care a venit sa caute si sa gaseasca tot ce era pierdut." si sa-I duca la Tatal Lui , acelasi Tata care va deveni si Tatal lor."
……………………………….
Citeam astazi aceste rinduri scrise de David Roper. M-am uitat cu ochii mintii in jur. Lume obosita, lume speriata, lume stresata, dezamagita, depresata…oameni fara directie, fara scop si fara speranta, la tot pasul. Asta este starea de peste tot; ca e vorba de Romania, America, ori Europa. Ieri la radio dadeau niste statistici uluitoare- cum ca unul din 7 americani sint in "poverty"…saracie. Unul din 10 americani si-a pierdut casa…Si lucrurile nu merg bine in intreaga lume. Sa nu mai spun ca rata mortalitatii a ramas tot…100%. Atunci …ce asteptam. Oamenii trebuie sa stie ca exista ceva dincolo…ca viata si lucrurile de aici sint doar umbra lucrurilor viitoare. Ca sintem in garderoba sufletului si ca va veni momentul sa dam jos trupul asta muritor si sa imbracam un trup vesnic. Ca sintem in starea aia de repetitie inaintea marelui concert…ca sintem in scoala vietii si ne deprindem cu tot felul de atitudini si indeletniciri, ne deprindem cum sa traim frumos si ca in timpul zilei, ca atunci…in Marea Zi…sa fim gata antrenati pentru noua viata.
Nu este totul aici…si nu se termina totul la groapa. Uitati-va in jur si spuneti prietenilor, vecinilor, rudelor, cunoscutilor…ca exista Dumnezeu, exista Viata Vesnica, exista Speranta, si exista Fericire. Si aratati-le directia intr-acolo…sau luatii de mina, sa ii trageti dupa voi; numai nu stati nepasatori. Indiferent cine esti…indiferent ce ai facut…ai posibilitatea sa iti lasi trecutul in urma si sa pasesti pe un drum nou. Domnul Isus a venit din cer ca sa ne aduca aceasta veste. El personal a platit pretul - ca sa iti faca posibila aceasta sansa.
No comments:
Post a Comment