03 October 2010

ALIBABA IN ACTIUNE!!!

http://musulmanii.wordpress.com/2010/10/03/poze-de-la-botez/

7 comments:

elena marin-alexe said...

Binecuvantat sa fie Domnul meu! Mari sunt lucrarile Lui!

Rodica Botan said...

Maaaaari de tot Elena...pe cit sintem noi de mici...

viorica abbu said...

Eu am crezut ca cele sfinte trebuie sa se petreaca in modestie,in liniste,cu cucernicie,dar traim alte vremuri...
in loc sa fie stropit cu apa sfanta vad in poze ca trebuie bazin,reflectoare,interviuri si discursuri...
intreb serios si sincer...

cui ajuta ???

Credinta noului botezat este proportionala cu grandoarea manifestarii...?
umilinta....smerenie....modestie.....au fost si nu mai sunt ???

Rodica Botan said...

iumgirl@sbcglobal.netabbu...noi cei din departari care am prins drag de alibaba, ne-am rugat pentru copii aia doi: sali si luminita si pentru lucrarea care o fac. Acuma spune tu...noi nu sintem sfinti din calendare ci sintem oameni...oare nu putem, nu ne este ingaduit sa ne bucuram si noi de faptul ca din gheara iadului citeva suflete au fost rupte, au fost scoase? Imagineaza-ti o casa in flacari si niste pompieri curajosi care trec prin foc si scot din casa pe cei citiva oameni care erau acolo...imagineaza-ti ca trebuie sa fi de beton sa nu sari in sus sa nu bati din palme de bucurie.

Toata lumea are o parere de cum trebuie sa fie cutare sau cutare...Toti insa traim pe pamint si sintem in crestere, in educare, ca niste soldati care se pregatesc de cimpul de bataie dar sint doar la instructie. Pocaitii nu sint niste oameni sfinti prin propria lor straduinta...desi se straduiesc, atita vreme cit traiesc pe pamint vor mai gresi. Ei sint sfinti doar pentruca Domnul Isus a luat asupra Lui toate nelegiuirile lor, toate greselile lor.
Sigur ca trebuiau reflectoare...sigur ca trebuiau hainutele cele mai bune, cele mai curate...multe flori si orchestrele cele mai bune...daca s-ar putea. Este SARBATOARE in cer ...asa spune Biblia...si la sarbatoare faci curat si faci mincare buna si te pregatesti cu ce ai mai bun. Biblia spune ca cerul intreg sarbatoreste cind un suflet se hotaraste sa devina copilul Lui Dumnezeu...este ca o infiere...un act public in care cel care se boteaza declara prin actul botezului apartenenta lui...ca un legamint cum este cel al casatoriei daca brei...
Tu esti o fata inteligenta abbu...de ce mereu cauti nod in papura la tot ce vezi ca facem noi. Tu stii ca facem cu gind bun si din dragoste...cum poti sa nu vezi acest lucru? Ori nu conteaza la ce te uiti, vrei sa gasesti doar partile negative? Nu cred ca ai un caracter urit si nu cred ca asta este pozitia ta in viata...pentruca o asemenea atitudine iti va aduce doar amaraciune si in viata ta personala...
Si nu uita...cel botezat trebuie sa fie modest pentruca in ochii unora din alibaba actul asta este un act curajos si demonstratia asta publica nu-i va adauce o ridicare in rank...Sper ca ai inteles de unde vin in explicarea mea...

viorica abbu said...

@@oare nu putem, nu ne este ingaduit sa ne bucuram si noi de faptul ca din gheara iadului citeva suflete au fost rupte, au fost scoase?@@

1- deocamdata nu au fost in iad si orcum iadul este ceva relativ
2- aceste suflete pot sa pacatuiasca maine,poimaine sau peste 6 ani.
le dati polita de asigurare pe toata viata ca nu vor fi in iad....

zau, doamna....
nu caut nod in papaura dar ma infurie cumplit bagarea cu de-asila in sufletul omului,mai ales cel slab "prelucrarea' lui intensa,ca in final cand nefericitul cedeaza,sa fie prezentata aceasta "lucrare" ca o victorie crestineasca>
cu nimic deosebita de musulmanizarea "naivelor" (elegant spus)

totusi,multumesc pentru atentie,pentru timpul dedicat,domnul sabri imi sterge tot de frica sa apara intrebari la cei la care "lucreaza".

Rodica Botan said...

Doamna mea...imi face chiar placere sa discutam. Uite de pilda...ai venit pe blogul meu si ti-am raspuns conform intelegerii ce o am asupra subiectului de fiecare data. Nu am toate raspunsurile - si vorbesc doar din ce si cit stiu. Dar asta este conversatie- si nu-ti bag pe git nimic. Expun partea mea de vedere. Am alta intelegere cu privire la acelasi subiect despre care vorbim.
Asa este si cu oamenii de care vorbesti- care inclina ori sa devina musulmani ori crestini...Nimeni nu ii poate face crestini sau musulmani cu forta. Si cei care ajung sa isi schimbe religia dupa starea vremii, nu stau mult acolo- nu? Dar in toti oamenii este un gol, o cautare, o dorinta dupa adevar. Daca eu nu pot sa demonstrez existenta iadului vesnic- nici abbu nu-mi poate demonstra ca nu exista- corect?
Putem insa sa spunem ca iadul exista chiar si pe pamint- iadul este acolo unde lipseste pacea. Acuma cum o sa avem pace cind traim intr-o lume imperfecta si cind necazurile si durerile de tot felul sint peste tot? Si daca nu te-a lovit inca o tragedie astazi, nu poti fi sigur ca miine n-o sa treci prin ceva devastator, chinuitor...un fel de iad pamintesc, nu-i asa?! Dar crestinii au o pace care intrece orice pricepere- tocmai pentruca au o credinta ca dincolo de aceste dureri exista o lume fara probleme, o lume in care troneaza un Dumnezeu bun , o lume pregatita pentru ei.
Chiar daca toate astea n-ar exista- si atunci trebuie sa recunosti ca daca trebuie sa traiesti pe planeta asta asa cum este - in conditiile existente, starea de suflet afecteaza calitatea vietii ce o traim. Chiar daca n-ar exista nimic. Dar ...abbu nu poate sa imi garanteze ca nu exista...asa cum nici Rodica nu poate sa-l aduca pe Dimnezeu la comanda ei sa se arate lumii. Poate ca nu vrea...poate ca vrea sa se faca selectia asta naturala bazata pe dorinta oamenilor dupa El...iar cei care s-ar da drept adepti ai Lui numai de frica...sa n-aiba ocazia s-o faca. Nici noi nu vrem dragoste cu sila de la nimeni, nu?
Am vorbit despre punctul nr 1. Scriu un alt comment la punctul nr 2, ca altfel nu-mi accepta commentul...

Rodica Botan said...

Acuma raspuns la nr "2- aceste suflete pot sa pacatuiasca maine,poimaine sau peste 6 ani.
le dati polita de asigurare pe toata viata ca nu vor fi in iad...."
Botezul este o ceremonie publica- cum ar fi de pilda casatoria. Sau adoptia unui copil. De fapt copilul cind este adoptat, legatura dintre parinti si copil s-a facut la nivel de inima...si ceremonia de a semna legal actele este doar ca restul lumii sa stie, sa accepte, sa inteleaga ca acel copil are parinti...sau in cazul casatoriei- lumea va stii ca cei doi sint o familie.
Acuma...copilul este copil. Si va face traznai si boroboate mai mici sau mai mari...si va fii pedepsit uneori de acesti parinti care l-au iubit suficient sa il ia faca copilul lor. Pedeapsa va fi tot din dragoste si din dorinta de a da un caracter si un viitor acelui copil. Dar dupa pedeapsa, copilul va fi ...tot copilul lor. Il vor spala, il vor hrani si il vor pupa din nou.
Asa si cu copiii Domnului. Ei vor continua sa gresasca. Toti gresim abbu. Ne straduim si unii sint mai buni ca altii; si unii gresim intr-un fel si altii in alt fel. Dar sintem copiii Lui...buni sau rai. El ne pedepseste, ne cearta prin Cuvintul Sau si ne lasa de multe ori sa traim consecintele greselilor noastre ca altfel n-am invata. Dar cind va veni pe norii cerului si va zice - "pin-aici"...Dumnezeu isi va lua ce este a Lui...
Asta cred...si aceasta credinta imi da pace si bucurie in zilele in care viata pare imposibila...