CATRE BETHLEEM LA INSCRIERE...

Omenirea a facut o multime de traditii de Craciun. Unele nici nu mai amintesc de motivul adevarat al sarbatorii...Mos Craciun si intreaga ceata de personaje imaginare si dubioase umplu scena Craciunului si incearca sa astupe, sa schimbe sa deformeze mesajul Sarbatorii de Craciun.

Sa ne intoarcem insa la Primul Craciun...si la adevarul Craciunului...In poza de mai sus Iosif si Maria calatoresc spre Bethleem ...pentru un recesamint- porunca de la imparatul Irod. Drumul e lung si Maria insarcinata calatoreste pe un magarus...

IN ASTEPTARE...

Din nou la drum...pentru pregatirile pre.op.

Ne-am decis dupa vizita la doctor sa facem ziua cit mai memorabila...Am avut lunch numai noi doua ...am povestit, am ris, i-am mai spus ce ati comentat voi pe blog...i-am transmis toate urarile de bine si incurajarile de la voi...am mai ris un pic ...am facut ceva cumparaturi...si ne-am bucurat de ziua frumoasa si binecuvintarile ce le avem. Deb s-a simtit destul de bine...mare har...

Peste doua zile ...operatia. Doamne ai mila!!!

COINCIDENTA?...NICIDECUM ...

Scriu pe blog de mai bine de doi ani…Am avut multe satisfactii…am intilnit prin intermediul acestui blog oameni exceptionali. M-am minunat de frumusetea unor suflete…nu ma mai satur sa intilnesc alti si alti oameni…Oameni cu care stiu ca am sa-mi petrec vesnicia. In ciuda faptului ca viata este din ce in ce mai grea- pe de o parte economia, pe de alta parte rautatea, lacomia, josnicia unor oameni…Apoi neajunsurile vietii - probleme de familie, boala, necazuri de tot felul…si totusi in mijlocul acestor necazuri trecatoare…ici si colo gasesti cite un suflet care te face sa iti revizuiesti parerile despre viata…sa zimbesti din nou plin de speranta - ca si in tinerete cind te uitai la viata ca la un timp nelimitat de posibilitati nelimitate…

Azi dimineata citeam din nou ceva de la abbu - si ea punea o intrebare la care in graba diminetii n-am putut sa raspund in totalitate; de fapt cred ca am spus cam tot ce stiam- dar parca nu era deajuns.

Oricum, raspunsul lui abbu a fost atit de placut incit am uitat de intrebarea ei. Voi credeti in coincidente? Eu nu cred…Astazi in drum spre casa, am tot mutat radio de pe o statie pe alta, parca cautam ceva desi nu imi amintesc sa fi cautat ceva anume. La un moment dat l-am lasat pe un canal. Era o predica…Si ghiciti cu ce a inceput predica? Cu exact intrebarea pe care mi-o pusese abbu…

Intrebarea venea din rugaciunea “Tatal nostru”…si era despre …”si nu ne duce pe noi in ispita!” Spunea cel care dezvolta subiectul ca aceasta intrebare este cea mai perplexa intrebare din Biblie (si cind te gindesti de cind isi punea abbu  intrebarea…) si ca multi au cautat sa raspunda corect acestei intrebari…”Cine ne duce de fapt in ispita?” De satan stim toti ca ne duce in ispita…dar…poate oare Dumnezeu sa ne duca in ispita?

Acuma… nu va pot spune cum m-am simtit cind am auzit intrebarea asta…Am cascat niste ochi mari si urechile si mai mari. Am dat drumul mai tare la radio…mi-am cautat prin poseta pixul si pe spatele unei carti ce-o aveam cu mine am inceput sa iau notite la 120 de km/ora. Citeva cuvinte cu litere cracanate ici si colo peste tot pe coperta…si apoi am trecut inauntru…Bineinteles ca n-am sa va pot reda intreaga predica. Dar…cit am sa pot sa descifrez din “notitele “ mele raportat la ideea in discutie …am sa vi le spun si voua. Puneti la socoteala faptul ca explicatia din greaca a fost facuta in engleza si eu trebuie sa o spun in romaneste…dar merita efortul.

In limba greaca termenul care exprima …a nu ne duce in ispita are doua intelesuri. N-am retinut termenul in greaca (l-am auzit o singura data si nu l-am retinut) - dar majoritatea celor care citesc blogul meu sint la fel de simpli ca si mine si nu cred ca le pasa ca n-am termenii in greaca veche prezenti la discutie - importanta este explicatia - ideea. Deci acel termen inseamna si a duce in ispita, a tenta…cit si a testa - a supune la un examen. Bineinteles ca termenul de a duce in ispita este folosit pentru ispititorul acestei lumi ( cine altul decit cel care a ispitit pe primii oameni…Eva si Adam in gradina) si celalalt termen care inseamna testare - punere la incercare este cel de care vorbeste Iacov in Epistola lui la capitolul 1:2-3…”Fratii mei, sa priviti ca o mare bucurie cind treceti prin felurite incercari , ca unii care stiti ca incercarea credintei voastre lucreaza rabdare.” Trebuie sa recunosc ca in acest context, fraza suna la ea acasa… Aceste incercari sint procedeul prin care Dumnezeu ne cearca caracterul. Satana ne duce in ispita, Dumnezeu ne da sansa sa facem alegeri bune si sa il alegem pe El - afara din ispita. Un alt text ajutator…Iacov 1:12-14 “Ferice de cel ce rabda ispita. Caci dupace a fost gasit bun, va primi cununa vietii, pe care a fagaduit-o Dumnezeu acelor ce-L iubesc. Nimeni cind este ispitit sa nu zica: ”Sint ispitit de Dumnezeu.” Caci Dumnezeu nu poate fi ispitit ca sa faca rau, si El insus nu ispiteste pe nimeni. Ci fiecare este ispitit, cind este atras de pofta lui insus si momit.”

Ca o concluzie la ideea de aici spunea vorbitorul, sa nu ne incredem in noi ca sintem in control…ca de fapt cind spunem acest lucru sintem deja pe jumatate dusi in ispita…Singura noastra sansa este sa ii dam Lui Dumnezeu controlul mintii noastre…altfel curiozitatea, pasiunea, dorintele noastre de tot felul ne vor impinge catre alegeri periculoase pentru sufletul nostru. Si…odata ce am muscat din fructul pacatului…ca si Eva in gradina…vom musca si a doua oara…vom continua…

Ce ziceti…coincidenta? Eu nu cred in coincidente. Eu cred ca Dumnezeu are un plan cu fiecare dintre noi…

SALI...E DE VINA!!!

abbu viorica has left a new comment on your post "DE LA COMMENT LA COMMENT (2)":

...multe, multe multumiri pentru atentie si pentru timpul dedicat.
vreau sa sti Rodica, ca in foarte, foarte putine locuri mi-am deschis inima.
...ca apreciez dorinta de analiza ce o ai si nicidecum de a da verdicte si mai trebuie sa-ti spun ca imi creezi serioase probleme.....(!)
doua postari pe blogul meu nu au mai aparut caci mi s-a parut la a doua citire ca sunt putin cam ...tari.
si ca daca ai sa intri, poate nu le vei agreea....
timpuri grele vin......daca revin la primul impuls...
si numai Sali e de vina....!!!!
.................

Am citit commentul asta si mi-au dat lacrimile, abbu. Nu numai tu ai probleme...si eu am. Ti-am spus ca ma rog pentru tine...Acuma eu nu te-am vazut niciodata (decit cu inima) si n-am fost linga tine sa te trag de mineca. Si credinta mea este cit o bobita...invizibila aproape...dar El se uita la mine de asa de multe ori ca un Tata la copilul lui mic prostut si neputincios...si din cind in cind pune degetul si ma ajuta la cite o treaba ...Asa s-a intimplat si acuma. Numai ca de data asta ne-a ajutat pe amindoua.

Sa-ti spun cum...Simbata am chemat ambulanta pentru Deb ca nu mai putea respira si amortise partea stinga. Pe 2 Decembrie are a patra operatie anul asta ( cea mai grea din cite stiu) ...si stau cu inima cit un purice...ca nu-s mai mult decit un ciob si eu. Desi de atitea ori Dumnezeu si-a arata mila Lui fata de mine...inca ma impiedic de sireturi cind umblu chiar cu El de mina...

Tatal nostru insa...s-a gindit sa ne ia in brate pe amindoua deodata...imagineaza-ti ca intr-o mina te tine pe tine si in cealalta pe mine ( mai mare rusinea la visrta mea...)

Abbu...esti prea pretioasa...si tu stii asta...esti prea valoroasa in ochii Lui ca sa te lase sa te duci mai departe fara sa simti ca te iubeste...iar eu sint o tantalaie care nu-mi invat bine lectie...si prin cuvintele tale m-a facut sa inteleg ca El inca este Cel ce a spus ca este si ca nu trebuie sa ma tem...ca El asculta rugaciunea celor cu inima zdrobita... 
Asa ca...te provoc. E rindul tau sa te rogi pentru mine ...ca zilele astea sint tare grele...si dupa ce trece si asta...ai sa scrii un articol nou...

DE LA COMMENT LA COMMENT (2)

abbu viorica has left a new comment on your post "SI NE IZBAVESTE DE CEL RAU...":
Un rand mai sus insa,scrie :
"Si nu ne duce pre noi in ispita."Cand eram mai mica m-am gandit mult la asta.Cum? si diavolul si Dumnezeu ne duc in ispita...?Caci nu poate fi decat ispita pentru lucruri rele, altfel ramanea scris numai:
"Si ne iarta noua gresalele noastre
Precum si noi iertam gresitilor nostri"
Nu am un raspuns nici pana azi, dar ma intreb in continuare :suntem doua firi diferite,uneori opuse, intr-un singur corp?Avem binele si raul in noi din nastere, sau capatat pe drumul evolutiei? Si daca ele convietuiresc mereu alaturi, unul langa altul, care poate fi instrumentul anihilarii raului din noi ?Cu riscul de irita cateva persoane, spun ca religia inca nu s-a dovedit a fi acest instrument. Sau nu am reusit noi inca sa-l folosim adecvat...


Exemplele multiple din jur ma confirma.Educatia?Da, in mare parte.Dublata de stapanire de sine,de a invata din lectiile trecutului.


Adica experienta.Dar nu ajunge...nu sunt multumita..Daca cineva imi povesteste ceva de X,primul gand ce il am aste: "-aaa,e tigan...","aaaa...e arab "sau de o excursie:"aaa-a fost la bozgori",ca apoi sa invinga partea buna din mine si sa spun"-e adevarat ca e tigan...dar e un om strasnic..un bun exemplu ..., "...ooo, Ungaria e atat de frumoasa si atat de ...vestica !"Doua firi,doua abordari,doua influente sunt in noi..a binelui si a raului. De multe ori se spune ca omul este facut sa se autodistruga,ca incet-incet- partea rea se va intinde ca pirul in lanul de grau...posibil!


Cei ce cred intr-o putere divina, spun ca suntem facuti in mod desavarsit...La fel spun si eu,care privesc natura si creeatile ei ca fiind absolut perfecte.Da, functional,dar emotional ?
Atunci?Creeatorul ne-a intins o capcana? Sa vada daca cadem in ea ?Asa cum ne-a facut la mana 5 degete,dar toate diferite...?ar ca sa nu ne speriem, fiecare a capatat o alta functie ?
................................
Abbu…am gindit si eu la asta…Am ascultat o predica care spunea ca intelesul din traducerea originala este “nu ne lasa dusi in ispita”…


Abbu, Dumnezeu are creaturi care sa faca exact ce doreste El- care nu au o voie a lor. Noi sintem liberi cugetatori- ni s-a dat posibilitatea sa alegem. Eva a ales “cunoasterea” binelui si a raului. Din moment ce cunoastem …avem responsabilitatea sa alegem corect. Ai dreptate in sensul ca am capatat ceva pe drum…in ziua in care am mincat fructul oprit al cunoasterii, ceva in noi s-a schimbat si am inceput sa murim cite putin. Procesul de moarte il cunoastem inca de la nastere…cind celulele corpului nostru incep sa moara – exact asa cum a zis diavolul. Care este instrumentul anihilarii din noi? Credinta…simburele ala de mustar mic care creste daca ii dam voie si care poate face imposibilul.


De citeva ori in viata am vazut pe viu acest fenomen si in viata mea. M-am rugat odata toata noaptea pentru fata mea cea mare cind doctorul a spus ca daca nu moare pina dimineata este o minune - ca el a facut tot ce se poate dar ca nu garanteaza. Altadata m-am rugat ce-a mai scurta rugaciune din viata mea…pentru sufletul meu- nu eram pregatita…si de trei ori a trecut 12.000 de Volti prin mine si n-am murit. Asta a fost in 1992…si inca bloghez…Stiintific doctorii n-au putut explica cum de traiesc.


Daca se intimpla astfel de minuni mintea omeneasca imediat cauta un raspuns in afara…orice dar sa excluda existenta Lui Dumnezeu. E adevarat – asta este ispita- soapta celui rau. Dar daca reusesti s-o invingi…ajungi sa gusti stropul ala de minune care este rasplata Lui Dumnezeu. El poate si inca face minuni. Biblia este toata adevarata. Am auzit odata pe unul zicind ca daca in Biblie scrie ca Iona a inghitit pe peste si atunci o sa creada ca exact asa s-a intimplat.


Bazat pe ceea ce stiu, inteleg si intr-o masura am si experimentat, pot sa spun acelasi lucru…si ma rog Domnului ca in momentele de necredinta , cind cel rau reuseste sa-mi puna prostii in cap, sa am puterea sa il refuz categoric.


De partea celui rau nu am nici un cistig- nici unul…In afara de o vesnica cainta intr-un loc lipsit de Dumnezeu. Imagineaza-ti sa traiesti o eternitate cu oameni care blastama si injura, si fac tot ce este nelegiuit sub soare…lipsit de orice suflet care crede ca exista un Dumnezeu bun si drept…Imagineaza-ti un loc unde poruncile Lui Dumnezeu nu mai au valoare si fiecare face ce vrea…Evolutie?


Diavolul a avut impertinenta sa se duca la Isus sa-L ispiteasca. I s-a dat voie. Dumnezeu a creat in om insa o faptura superioara ingerilor. Biblia zice ca ingerii ar dorii sa ne ia locul. Omul este pregatit aici pe pamint ca intr-un camp de pregatire militara – pentru o alta stare, mai inalta, intr-o lume noua. Asa spune Biblia. Si probabil unul dintre cele mai grele exercitii pe care le avem este cel de vointa…”Nu voia noastra ci voia Lui” chiar daca avem vointa proprie. Ar putea fii si loialitatea- si ca sa-ti dovedesti loialitatea iti trebuie circumstante. Dar mai mult decit orice exercitiul dragostei…ca fara ea nu este cu puitinta sa intram in Imparatia dragostei Lui. Iti scriu asta in timpul meu de pregatire pentru lucru…asa ca e scurt si poate trunchiat…dar nu ma pot prezenta in pijamale la lucru si nici n-am putut pleca inainte de a-ti raspunde…
Blessings

CUM POTI SA SPUI CA NU EXISTA DUMNEZEU?

http://blog.digitalreviews.ro/?p=2758

Bunicilor mei, dragilor mei bunici....

de Viorica Abbu (abbu inca astept pozele originale- botanrodica@gmail.com)

Aţi pierdut vreodată ceva de preţ?!…azi am pierdut o bună parte din copilărie…azi s-a vândut casa bunicilor
Ca să înţelegeţi, ar trebui să ştiţi cine sunt…cine eram eu.”Inima lu’ bunelu şi a lu’ mamaia”, prima nepoată, am strâns spuma dragostei lor…lângă ei am crescut, lângă ei m-am întors să fac liceul, fiindcă în casa lor era şi răcoare şi linişte şi răsfăţ şi …şi borcanul de dulceaţă maroniu din care furăm mereu câte o lingură spunând că bunica va crede că atât era…deşi nu mi-ar fi refuzat nimic, nu ştiu de ce făceam aşa! probabil îmi părea mai gustoasă mâncată pe furiş în usa cămării…Pe covoraşul de la ușa bunicilor am găsit primul buchet de flori de la un băiat….În casa lor făceam toate experienţele: am adus hamsteri şi apoi îi căutăm noaptea prin casă fiindcă evadaseră din prea micul vas…”Du-te Rodica şi vezi că la fata aia e lumina…cred că şi-a pierdut şoarecii!” …dragii mei dragi…apoi a venit a doua generaţie de nepoţi, verii mei, cu uşa trântită de perete şi tăvălitul în pat în strigăte de “Ah ce bineee-i la mamaiaaa!”…Apoi a treia generaţie: nepotul meu, după care mamaia umbla mai rău că un soldat anti-tero: ilic de lână cu multe buzunare şi nicunul gol: unul cu batista, altul cu sticluţa de apă pt spălat sau pt băut, unul cu eugenii sau napolitane şi cel mai important (ăla avea şi ac de siguranţă!!):cel cu banii de îngheţată, gumă, “ceva,dar altceva decât ai tu în buzunar!!!”


De doi ani mamaia, căreia nu îi era frică de moarte ci doar de durere, a plecat să se facă înger. Aşa ne poate cuprinde şi ocroti pe toţi între aripile sale…după mai bine de un an, de urât,de tristeţe şi de lipsa ei, bunelu’ a plecat să o caute, să fie iar împreună ….îi visez mereu împreună…îi simt ocrotindu-ne…după plecarea lor, casa s-a închiriat….în mintea mea, în refuzul de a accepta moartea, am început să îmi cultiv ideea că ei sunt în casă şi nu pot ieşi şi vina de a nu-i vedea îmi aparţine mie fiindcă sunt prea grăbită să trec să îi văd (locuiau lângă sora mea)….azi a fost ultima oară când am intrat în casa bunicilor…azi mi-am pierdut respiraţia când a trebuit să recunosc adevărul…nimic, niciodată nu va mai fi cum era…timpul din păcate nu merge înapoi, bunicii nu ne mai petrec cu privirea fluturând mâna la despărţire, cămara nu mai avea borcane cu dulceaţă şi bunelul nu mai meşterea sub balcon putini pentru flori, mamaia nu mai sare de pe băncuţa să ne iasă în întâmpinare….viaţa merge înainte, dar cât de săraci am rămas fără bunici, fără copilărie….sunt sigură că nu sunt o sentimentala desueta. Sunt sigură că toţi aveţi amintiri frumoase legate de bunici…chiar dacă ale unora sunt ascunse sub multe straturi de timp ce a trecut….


Sunt sigură că vi-i amintiţi cu drag…faceţi un mic efort şi înviaţi bunicii, sau dacă sunt aici “pe pământ, nu în gând” sigur s-ar bucura să se ştie eroii din poveştile nepoţilor.

CADOURI DE CRACIUN...

Iara Alibaba...de ce nu? Zica cine ce-o zice...vorbeasca unii cum or vorbii...in Alibaba se intimpla minunile. Cititi numai articolul lui Sali (http://musulmanii.wordpress.com/2010/11/28/slujire-in-inchisioare/)...mai jos...
...........................................
Un frate de al nostru din alibaba, fratele Timur, ne-a propus să mergem la închisoarea de la Poartă Albă pentru a vesti Evanghelia. La închisoarea din Poarta Albă avem mulți turci din Alibaba și cred ca va fi o bună oportunitate dea le vesti Evanghelia.


De asemenea lucrăm pentru a deschide un grup de rugăciune și studiu biblic printre turcii din Constanța, tot la propunerea unui frate din grup, fratele Gemaidin despre care am mai scris și altă dată. Gemaidin are socrii în Constanța și le-a vorbit acestora despre Isus iar ei și-au deschis inima și casa.

Ni se umple inima de bucurie când vedem că din partea lor vin propunerile pentru a vesti Evanghelia. Încet, încet viziunea noastră de a vesti Evanghelia tuturor turcilor din Dobrogea prinde contur. Avem pe inimă încă alte trei sate de turci pe care le vizităm.

Ne rugăm Domnului pentru un microbuz ca deplasarea noastră să fie mai eficientă ținând cont de faptul că suntem nouă persoane, aici inculdem și leviții (grupul de laudă și închinare).
Credem în minuni!
Duhul Sfânt e la lucru printre noi. Îi simțim prezența…
..............................
Acuma...ce ziceti sa fim parte din aceasta minune? Ce ziceti de o colecta de Craciun pentru un microbuz pentru nevoile din Alibaba? Eu zic ca "tot ce vom cere cu credinta, prin rugaciune, vom primii" De aceea rugati-va pentru acest mijloc de transport, si daca aveti pe inima sa participati, va pot pune in legatura cu Sali Sabri...am mai facut-o si alta data cind am trimis impreuna 15 tineri turci in tabara de vara. Citeva familii de aici din America au facut un sacrificiu mai mare pentr ei-Rasplatile sint la Dumnezeu. Asa ca...Domnul sa ne dea o inima buna...si o dragoste ce se daruie...

O FELICITARE PE ZI...

Pina la Craciun am sa pun cite o felicitare veche (Imi plac victorian) pe blog in fiecare zi. Puteti pune mesaje la comment pentru cine vreti voi si eu le voi pune linga felicitarea respectiva.
Deocamdata...va doresc tuturor sa va amintiti pe cine sarbatorim de Craciun...si tot ce facem sa facem in cinstea Sarbatoritului!

DE DORUL LOR...

http://www.sfaturilebunicii.ro/2010/11/25/azi-am-pierdut-o-buna-parte-din-copilarie/

Bunicii din poza nu sint bunicii mei...i-am gasit pe internet. Trebuie insa ca au fost bunicii cuiva care i-a iubit suficient sa le puna poza la vedere.

Linkul de mai sus m-a umplut de emotii. Cind vin sarbatorile, pe undeva bunicii sint in mijlocul bucuriilor si al pregatirilor...ei care totdeauna sacrifica totul pentru cei mai mici...

Daca mai aveti bunici...faceti-va timp sa-i vedeti de Craciun - nici un cadou nu poate fi mai pretios pentru ei decit o vizita...Nu uitati ca zilele lor sint numarate...si numaratoarea scurta.

Daca buna ar fi trait...i-as fi daruit un batic nou...Tare ii placeau baticurile frumoase. Pe bunicul din partea tatei nu l-am cunoscut- ca a murit cind tatal meu era de numai 13 ani ...dar lui i-as fi dus niste manusi de lucrat in gradina...Ce planuri faceti de sarbatori?

DUPA MULTUMIRE...VINE SI ODIHNA...

Cam asta este situatia pe la mine pe acasa...Doamne buna este odihna ta...odihna mintii, a trupului, a sufletului..."Ce fericire, ce bucurie cind ma las pe bratul Domnului..."

SA INCEPEM COLINZILE DE CRACIUN...

Mai intii va rog sa vizionati , click pe link...
http://www.youtube.com/watch?v=SXh7JR9oKVE
Acuma ca ati vazut ce se poate face...ma intreb daca anul asta va merge cineva pe strazile sarace ale Cartierului Alibaba sa duca vestea cea buna. Spun asta pentruca prima seara de Craciun nu a fost sarbatorita in palate si in case bogate ci in saracia unui grajd...
Ma gindesc ca poate vreun grup de tineri, vreun cor de biserica...vreun grup de frati ...vor lua o initiativa deosebita anul asta. Hai sa nu ne mai colindam unul altuia...hai sa ducem vestea celor ce n-au auzit-o inca.

Si nu numai Alibaba- dar sint destule strazi sarace, in fiecare oras...Oh...daca mergeti faceti si poze si trimiteti incoace sa le pun pe blog...pe toate. Domnul sa va dea si alte ginduri de acest Craciun...Sa ne rugam pentru posibilitati...si sa pasim prin credinta in ele...

DIN MINUNILE CE SE INTIMPLA IN ZILELE NOASTRE...

Urmariti marturia acestei tinere de 18 ani...n-o sa va para rau...
http://www.youtube.com/watch?v=ho9_rcmmAvY

DUHUL SFINT LA LUCRU...IN ALIBABA!!!

Cum stie Dumnezeu sa ne descreteasca fruntile...Cum stie El sa ne raspunda in cel mai nimerit fel. Cind baptistii si penticostalii romani isi bat capul cu intrebari despre Duhul Sfint...iaca pozna...Duhul sfint e ocupat cu turcii nostrii din Alibaba, ati stiut?!!!

Fratii mei...lasati teoriile la o parte. Ne vom dumirii pe parcurs. "Cautati  Imparatia Cerurilor- si toate celelalte lucruri vi se vor da pe deasupra" ...Asa spune Biblia, nu-i asa?

Uite o veste din Alibaba care este mai importanta ca zvonurile si vestile din ultima vreme...Sa ne bucuram impreuna cu noul suflet care a ales viata , sa ne rugam ca cel rau sa nu mai aiba putere asupra lui, sa il inconjuram cu dragoste ...si sa nu uitam ca acesti oameni au nevoie si de resurse materiale. Dumnezeu poate sa ii rezolve si aceste probleme. Sa ne rugam pentru Alibaba in continuare...

http://musulmanii.wordpress.com/2010/11/26/inca-un-suflet-pentru-domnul/

AVEM ASA MULTE LUCRURI PENTRU CARE SA MULTUMIM LUI DUMNEZEU- O ZI DIN AN INSA ESTE PREA PUTIN!

DE LA COMMENT...LA COMMENT ( 1 )

Trebuie sa recunosc ca de o vreme abbu a devenit sursa mea de inspiratie. Eu scriu mai putin pentru cei ce stiu deja in ceea ce cred - si nu scriu sa ma tocmesc sau sa ma cert cu cei care au o alta intelegere a Bibliei. N-am pretentia ca Baptistii au dreptate- dar am siguranta ca Biblia este adevarata si acolo imi caut raspunsurile. E drept ca n-am nici stiinta si nici intelegerea unora care au studiat- dar Dumnezeu da lumina. Daca gasiti ceva gresit in ce spun- VA ROG sa ma contraziceti ca nu vreau sa creez vreo erezie, Doamne fereste.
Dumnezeu a stiut insa ca majoritatea sintem oameni simplii, si ne-a asternut Scriptura asa, cit mai pe intelesul tuturor. Lucrurile care trebuie sa le stim si de care depinde mintuirea noastra sint simple, atit de simple ca mai simple decit asa nu se putea. Lucrurile care le-a ascuns chiar la vedere in texte sint despre venirea Lui. Si alea Le-a ascuns - cu socoata - ca vezi, daca am stii exact clipa si ceasul, noi am avea atita siretenie sa ne pocaim exact cu 3 minute inainte de Judecata de apoi. El a vrut insa ca pe multi sa-i foloseasca sa aduca la El pe cit mai multi oameni si sa-i salveze de la o eternitate petrecuta in iad...
Asa ca iata mai jos un commentariu a lui abbu din nou foarte la subiect- de data asta un subiect mai dificil - fiind vorba de unii din fratii nostrii care se comporta un pic deosebit la ora asta...Nu-i judec, desi nu-i inteleg...dar tocmai de aia stau cuminte la ceea ce stiu- ca nu vreau sa ma apuc de lucruri pe care nu le cunosc. Am tot ce-mi trebuie la ora asta sa fiu mintuita. Am un mintuitor care a murit pentru mine, am o promisiune, am o directie in viata...si am Duhul Sfint ca Mingaietor...si stiu ca il am ca s-a ocupat de atitea ori sa ma mingaie. Ce-mi mai trebuie?
Deci iata ce comment a lasat abbu...si cum mi-a dat astfel ocazia sa explic ce stiu altora care se uita la noi si vor sa ne inteleaga.
...................................
abbu viorica said...
credinta este un lucru atat de intim,individual si simplu,incat ma intreb mereu de ce oamenii complica lucrurile,de ce le divizeaza,le interpreteaza,le trunchiaza...ca apoi sa se certe pe ele ...ca sa rezulte, ce?
ei asta este intrebarea...in ce trebuie sa creada astazi omul saracu' care pana acum se ruga la Dumnezeu si era linistit si multumit ca are o adresa si o speranta....??
26 November, 2010 08:20

Rodica Botan said...
abbu...tu stii ca asa le-a spus Domnul Isus ucenicilor...aratindu-le catre un grup de copii, le-a spus ca daca nu se fac ca acei micuti, cu nici un chip nu vor intra in imparatia cerurilor. Asta presupune un soi de inocenta- nu prostie, ca prostia este altceva. De aceea mie mi se pare usor sa deosebesc ereziile de celelalte lucruri. Ca Biblia zice ca daca cineva nu il predica pe Isus- si pe El rastignit, atunci se predica o minciuna. Ca esenta oricarui discutii spirituale acolo este.


Odata cu pacatul care a intrat in lume prin Adam, s-a rupt legatura dintre om si cer. Dumnezeu este sfint si nu poate sta in prezenta pacatului- deci nu era chip pentru om sa mai poata sa spere sa ajunga in cer nu conteaza cite matanii sau cite fapte bune urmau. Odata ce ai facut o crima esti un criminal dupa aia...chiar daca te ocupi de milostenii pentru restul vietii - nu mai poti sterge trecutul.


De aia a fost nevoie de o plata pe care din nou nu o putea platii decit cineva care avea ceea ce omul pacatos nu mai avea. Si a fost nevoie de Fiul Lui Dumnezeu sa se coboare si sa se jertfeasca pentru noi. De aia celelalte religii sint gresite- pentruca ele admit starea de pacat o omului dar o plimba si o scalda si o profetesc pina cind il fac pe un om muritor mai mare decit Isus...si nu merge...Nimeni nu poate da ce nu are- si sfintenie nu poate da decit unul sfint - iar pe pamint nu s-a nascut niciunul de acel calibru...si-mi pare rau ca nu e nici Mahomed si nici Moise si nici Avraam...ca scrie in Biblie de ultimii doi ca au pacatuit si inca cum...iar de Mahomed scrie istoria...


Apoi si din cei ce cred in Isus, se mai gasesc unii care predica orice dar nu Evanghelia Lui. Vezi, aci vine bine intrebarea ta de dinainte abbu; de ce sa ne ocupam de starea spirituala a tinerilor din alibaba si nu de starea lor materiala. Pentruca uite...sint oameni care asta predica...si cu asta se ocupa. Chris, cel din Africa invata pe toata lumea o evanghelie noua- a bunastarii...Dumnezeu ii imbogateste pe toti acuma- nu ne mai ocupam de suflet...


Biblia spune insa ca pe pamint vom avea necazuri, ca sint"fericiti cei ce pling"...pentruca in durere se naste orice- inclusiv caracterul unui om. Uitati-va in jur ce caracter au cei bogati- nu ca ii blamez- cinste lor- si mai sint si oameni buni printre ei si credinciosi, dar cei mai multi devin reci, nesimtitori, lacomi ...gata sa faca orice sa mai adauge o letzcaie la avutul lor. Biblia spune ca mai usor intra o camila prin urechile acului decit un om bogat in Imparatia Cerurilor. De ce? Pentruca grija lui de temelie este la avutul ce il are. Nu sint bogata dar nici saraca - dar va spun ca toate bohirtele care le am imi dau mai multa ingrijorare decit s-ar cuvenii. Nu ma gindesc poate ca-mi pierd sufletul cit ma gindesc sa imi platesc rata lunara sa nu-mi pierd casa...


 Religia este simpla abbu, ai dreptate- cind il cautam pe Dumnezeul adevarat in ea...si se complica cind ne cautam interesele noastre pe-acolo...

SFIRSITUL VEACULUI TRAIM...

Am auzit zvonuri multe si pareri chiar si mai multe despre ultimele evenimente petrecute in lumea noastra evanghelica. In linkul de mai jos veti putea gasi citeva pelicule care sa va arate pe viu despre ce este vorba. Inca un motiv sa alergam la Biblie si sa invatam sa recunoastem Adevarul...ca sa nu ne insele nimeni. Vor venii multi in zilele din urma sa proclame tot felul de lucruri...Sa dea Domnul sa nu alergam dupa Christosi mincinosi ci sa putem si noi spune cu convingere..."cit despre mine, eu si casa mea vom slujii Domnului"...si numai Lui sa-I slujim...
http://mariuscruceru.ro/2010/11/25/aleluia-si-iaca-barbatul-colo-maninca-slava-domnului-orez/#more-11608

PORTIUNE DIN CALEA INGUSTA?

UN STRIGAT DIN ORIENT...

Am citit articolul lui abbu al carui link il gasiti mai jos. Oare chiar are dreptate abbu cind zice "stingerea crestinitatii?" La inceput am vrut s-o contrazic vehement si atit! Dar apoi mi-am amintit ce scandal au facut musulmanii pentru o caricatura a lui Mahomed...si cum tara respectiva a trebuit sa ia masuri sa-l apere si sa-l ascunda pe autor. Cum a devenit acel desen o treaba politica si toate continentele au fost in mare sfada pentru o vreme...

Uite ca credinciosii mor, bisericile ard si Numele Lui Isus este luat in ris in mai toate programele la care ne uitam...si noi ne bem cafeluta in liniste.
Mi-am amintit ce spune Biblia...ca daca noi nu vorbim, pietrele vor vorbii. Sa nu ne trezim ca ne-o iau bolovanii inainte. Nu ...eu nu cred in sfirsitul crestinismului...cred in ce spune Biblia. Mai stiu din Istoria crestinismului ca martirajul unor crestini a dat nastere la alti credinciosi. Nasterea presupune durere in prealabil.
Sa nu dormim insa...Fratii nostrii din aceste tari sufera. Sa ne rugam pentru ei - ei sint cei curajosi, cei care traiesc ceea ce cred. Cei care prin viata lor isi marturisesc credinta.
Cititi articolul lui abbu...ne da o perspectiva reala a vietii crestinilor in unele parti ale lumii...

http://islamul-azi-abbu.blogspot.com/2010/11/stingerea-crestinatatii-orientului.html

O BISERICA IN HAMBURG-GERMANIA

Un mesaj URGENT de la Sali Sabri. Citiva locuitori din alibaba sint dusi acolo la lucru si Sali cauta o Biserica romana pentru ei...

"Pe această cale aș ruga vizitatorii acestui blog să-mi scrie pe email (sabrisali@gmail.com) dacă știu de existența unei adunări evanghlice de români în Hambrug-Germania. Avem acolo mai mulți turci din alibaba și ar fi o binecuvântare dacă am reuși să-i punem în legătură cu un lucrător român din Hambrug."

IACA CE-MI TRECE PRIN MINTE...

(un comentariu ce l-am lasat pe blogul Vindecatorului - despre carismatici)
M-am abtinut sa nu mai scriu nimic la subiectul asta de citeva zile. Nu inseamna ca nu m-am gindit…- ba dimpotriva – ca nu pot sa ma opresc din gindire si din mirare. Dar m-am simtit zilele astea ca si evreii in pustie… tirsindu-mi picioarele prin nisipul fierbinte…bulucindu-ma la rindul cetei mele, o scobitoare in mina ca sa-mi scot carnea dintre dinti …asteptind semnalul…mergem sau stam? Ca nu vreau Doamne fereste s-o iau dupa nimeni…Vreau sa ma tin dupa nor…numai dupa nor…Nu vreau sa o iau nici inaintea norului , dar nici sa casc gura aiurea si sa ramin prin desert. Cind norul o sa se duca , ma iau dupa el…Am mai umblat eu dupa alte focuri…straine…M-am fript! Acu stau atenta…nu mai fac un pas aiurea. Astept dupa nor…Asta-i semnul sigur ca Dumnezeu este cu noi!

Tagaduieste careva Biblia? Nu cred ! Exista Duh Sfint? Sigur ca exista. Exista minuni? Cum sa nu existe? N-as scrie aici daca Dumnezeu nu ar fi facut o minune si nu m-ar fi tinut in viata dupa ce am devenit conductor pentru 12.000 de Volti…Numai ca nu cred ca Dumnezeu face minuni dupa programul nostru…de la 6 la 8 Duminca seara…sau mai stiu eu cind L-am programat noi…Nu de Duhul Sfint ne indoim noi…ci avem nedumeriri cu privire la oameni. Nu cred ca e asta nici o cadere din rai…nici pentru noi si nici pentru ei…Exista o proba a timpului – actiunile Domnului isi au sigiliul Lui- ca El duce orice lucru la bun sfirsit. Daca sint trimisii Lui, ii vom cunoaste; daca nu – ii vom afla. Dumnezeu nu este in nestiinta de cauza…La un moment dat mi se pare ca ucenicii raportau Domnului Isus ca mai faceau minuni si altii care nu erau din grupul lor. S-a luat Domnul Isus dupa ei sa-i opreasca?

Si chiar daca insistam sa ne aratam nemultumirea – ce cistigam? Si noi avem o treaba de facut – si lumea ar fi mai buna daca ne-am face treaba la care am fost chemati – si pentru care am fost arvuniti. Domnul sa clarifice El cum sta cu carismaticii – ca sint si eu curioasa- foc de curioasa. Nu mi-ar dispace nici sa mai vorbesc o limba, doua- ca se prinde greu de mine . Uite greaca veche mi-ar fii de folos…as afla lucruri noi. Si nu vorbesc in batjocura ci din toata inima si cu toata sinceritatea. Pentru vindecari si eu m-am rugat…si am o fetita bolnava. Domnul insa lucreaza- stiu ca lucreaza – si in procesul asta de vindecare a copilei mele mi-a schimbat copii amindoi : intii pe dinauntru si acum a trecut pe dinafara. Ca asa face El trebile- nu numai vindeca- El face fapturi noi.

Rabdare, insa Razvane…Ti-aduci aminte cind mi-ai spus nu de mult sa am rabdare? Pe vremea cind credeam ca avem o problema grea…in mahala…Ce mica pare acum problema …si nici mahalaua nu mai arata la fel…

Si asta nu este inca finalul. Sa ne punem armatura grea…traim vremurile de pe urma…Sa nu uitam ca nu cu oamenii avem de luptat…si nici nu luptam noi…Ca Domnul Isus a luptat pentru noi. Noi trebuie doar sa ne echipam bine sa nu ne atinga vreo sageata otravita si sa stam jos, colea… sa asteptam…

Ca…”Sfirsitul veacului traim,
Cu lupte, ura si razboi
Dar fericiti la cer privim,
Nu e mult si vine Domnul iar la noi!”

O INTREBARE...UN RASPUNS (4)

abbu viorica has left a new comment on your post "O INTREBARE SI UN RASPUNS (2)":

Drag(a) Cherie,in discutie este :daca partea practia,imediata nevoile necesare omului pentru a trai,educa,intretine o familie primeaza celor sufletesti.Daca eforturile fizice si mai ales financiare nu ar trebui canalizate catre ajutorarea oamenilor de a se tine pe propriile picioare,de a avea meserie,castig asigurat si o educatie remeinica sau ii lasam de capul lor in lumea asta dandu-le in schimb promisiunea ca pe cealalta lume va fi altceva,va fi mai bine....

caci am o banuiala....adunarile cu cantece si rugaciuni si atmosfera electrizanta,sunt mai eficiente adunarii de mijloace materiale decat o clasa de oameni care invata croitoria....de exemplu...nu, nu sunt musulmanca. Mai mult nu comentez pe acest blog din respect pentru d-na Rodica..
.............................
Am citit ce-i spunea abbu lui cherie...si pe drum catre lucru m-am tot gindit azi dimineata; am o ora de mers, si trebuie sa stau treaza la volan asa ca am timp berechet sa mestec la ginduri, sa pun tara la cale...sa fac planuri...sa le desfac...

Insistenta lui Abbu mi-a dat mult de gindit ...la inceput am crezut ca vrea cu tot dinadinsul sa respinga gindul ca starea spirituala a lumii ar avea vreo importanta. Apoi m-am mai gindit oleaca si m-am pomenit dindu-i ceva dreptate cu privire la Romania - in care o mare parte din popuilatie este de fapt intr-o stare materiala jalnica - o foame si o lipsa care ar trebui sa ne framinte pe toti. De multe ori insa ne aruncam sa rezolvam numai problemele mici...cele pe care credem ca le putem rezolva, nu din rautate sau nu ca nu vrem sa facem mai mult...ci din neputinta si din lipsa de viziune... Continui sa cred ca problema spirituala este cea mai importanta. Dumnezeu este Creatorul si Datatorul vietii pe pamint. El a avut in plan si ce sa manince oamenii si cu ce sa traiasca creaturile miinii Lui. Planul Lui este perfect- doar ca noi oamenii am luat-o razna. O intoarcere la El ar insemna o regenerare totala a spetei umane...Acest pamint pe care ne-a asezat este in stare sa produca mincare pentru toti. (Am sa las discutia cintarilor si a rugaciunilor si a atmosferei electrizante pentru la urma.) Dar pentruca un om lesinat de foame sa inteleaga acest lucru trebuie mai intii sa-i dai sa manince sa poata judeca cu luciditate. Domnul Isus a hranit gloatele care veneau dupa El. El a inmultit putinul unui copilas- mincarea din straita lui si a hranit miile de oameni. Poate sa repete aceasta minune cu putinul nostru...DACA I-L DAM LUI. Si asta nu este ceva ce trebuie sa ii explic Lui abbu ci voua, celor de aceeasi credinta cu mine. Cind noi o sa-I dam Lui Dumnezeu ce este al nostru asa cum a facut-o acest copil, El va inmultii acel putin si va hranii pe cei flaminzi din jurul nostru. Rezolvarea este...in miinile noastre...

M-am intrebat astazi...Facem noi suficient pentru cei din jurul nostru? Intre noi sint oameni destoinici. Unii sint foarte talentati. Am cunoscut o doamna care putea vinde orice...absolut orice. Si vindea la oricine- si aia care aveau numai doi dolari in poseta o deschideau si ii dadeau banii. Am cumparat de la ea multe lucruri de care nu aveam nevoie, dindu-mi ultima letcaie...Stia sa vorbeasca...

Am intilnit oameni care unde puneau mina, totul crestea si se inmultea. Exista talente ...exista multe talente nefolosite.Cum ar fi sa le punem la negot...pentru cei din jur? Cum ar fi ca cineva care are un astfel de talent sa se deplaseze in Alibaba si sa inceapa o afacere care sa dea de lucru la cel putin citiva din oamenii de acolo...?

Am auzit ieri la radio, in drum spre casa ( va spun eu ca naveta asta este o binecuvintare - ma educ in timp ce ma deplasez)...si cum ziceam, am auzit ca o organizatie trimite de exemplu bani pentru o capra...la o familie. Nu stiu prin ce tara - poate ca era undeva in Africa...si spuneau ei, ca cei cu capra , cu laptele de la capra isi hranesc copiii si surplusul il vind. Poate asta nu le acopera toate nevoile dar ii ajuta. Altii au primit o bicicleta si asta a rezolvat problema transportului pentru unul din membrii familiei. Bunavointa totdeauna gaseste solutii. Dragostea totdeauna rezolva probleme.

Uneori e si vina oamenilor ca sint saraci. Asta nu e un secret. Noi romanii stim povestea cu posmegii uscati. S-a impamintanit ideea ca cineva de undeva trebuie sa le rezolve problemele. Va marturisesc ca desi am avut servici si in Romania, n-am muncit cu adevarat decit cind am ajuns in America. Si au trecut de atunci 30 de ani si inca nu m-am oprit... Dar unii oameni ar muncii daca cineva i-ar lua de mina si i-ar invata...

Ma mai gindeam astazi ca Romania a pierdut mai mult decit a cistigat cu intrarea in Uniune. Inainte cel putin micul proprietar putea sa faca un pic de negot care sa-i asigure existenta...vindea un lapte, oua, zarzavaturi din gradina... Nu stiu daca astazi asa ceva mai este posibil...

Apoi mi-am amintit de buna mea...femeie simpla si saraca; dar harnica si intreprinzatoare. Ea avea totdeauna citeva gaini, un purcel...si citeva cuiburi de cartofi in gradina. Daca as avea posibilitati as merge in Alibaba si as deschide o fabrica sau ceva afacere acolo...dar cum nu sint decit un om cu intentii bune...ma gindesc ca poate sa-mi "vind" cuiva gindurile aici pe blog. Poate vreun cititor inimos sa "imi fure" ideea si sa mearga in Alibaba si sa inceapa ceva - dind oamenilor de acolo o sansa la supravietuire...Apoi m-am gindit ca poate femeile din Alibaba vor sa tie citeva gaini in curte pentru oua la copii. As fi interesata sa stiu cit ar costa sa trimitem bani pentru 10 gaini de pilda...daca o familie se invoieste sa aiba grija de ele. Nu este mult dar este ceva. Dar o capra? Caprele maninca orice...si dau lapte...Tatal meu in copilarie grijea de citeva capre ; si aveau si lapte . Laptele de capra este foarte sanatos.

Stiu ca e posibil ca unii sa aveti o criza buna de ris, citind rindurile mele. Dar risul este sanatos si ma bucur ca va pot distra. Posibil insa sa fie si din cei care au idei chiar mai bune decit ale mele si ar vrea sa le impartaseasca cu noi; poate sint din cei care vor sa faca ceva pentru oamenii astia si acum li se iveste posibilitatea. Hai sa vorbim...Poate gasesc sponsori care sa cumpere gaini sau capre sau orice altceva care poate sa usureze viata acestor familii - nu vorbesc de lucruri mari ca nu sint in stare de lucruri mari- vorbesc de lucruri mici- pe care aproape oricine traieste in afara tarii si le poate permite. Cred ca merita discutat. Si fratii mei...vin sarbatorile. Hai sa dam un cadou de Craciun unui om cu totul necunoscut...va las sa va ginditi din vreme la lucrul asta. Nu mai indesati in sacul fara fund al copiilor vostrii care au mai mult decit le trebuie...dati ceva, cuiva care n-are...imprumutati Lui Dumnezeu ceva din bunurile voastre...Faceti-va o investitie in cer...
.......................
Si apoi sa trec la "adunarile cu cantece si rugaciuni si atmosfera electrizanta". Abbu...in partea de sus mi-am expus gindurile cu privire la o parte din commentul tau care m-a pus pe ginduri. Si ce ginduri...Acuma insa iti vorbesc despre partea care m-a intristat...tot despre ginduri este vorba, dar mai triste.

Pocaitii...(asa le place unora sa ne spuna) sint si ei oameni. Au tristeti, au dezamagiri, au si bucurii...Exista o cintare pe care o cintam cu copiii din biserica la program..."Sint fericit- chiar dac-am lacrimi pe-obraz"...Oricit ar parea de anapoda o asemenea expresie...pentru mine si altii ca mine ea este adevarata.

Oamenii isi exprima fericirea in multe feluri. Credinciosii ca mine ( eu sint baptista) nu danseaza. Personal nu cred ca e mare brinza sa dansezi ( depinde si cum ) . Dar si noi trebuie sa ne exprimam cumva bucuria...nu? Nu pot sa-ti spun cita energie pozitiva, cum scapi de stress, cum scapi de depresie, de ingrijorari si alte boli psihice prin cintare. Eu am cintat in viata si la citeva instrumente...oh abbu...n-ai idee ce simtaminte deosebite iti da cintarea- mai ales daca cinti despre ceva in care crezi...despre un loc pe care il doresti, daca te inchini in cintarea ta Dumnezeului Celui Viu...Cintarea si inchinaciunea sint stari de bine...iti primenesti sufletul, il aerisesti.

Dupa ce mi-am revenit din accidentul care l-am avut, am fost la doctor pentru niste dureri pe care le aveam. Mi-au facut niste analize si intr-o zi de luni, numai ce venisem de la servici cind primesc un telefon de la doctorita mea care imi spune...foarte calm si profesional ca sint suspecta de cancer- si ca m-a programat pentru o operatie intr-o luna de zile. Cu toate cunostiintele mele, credinta mea, incurajari si altele, am trecut printr-o perioada ingrozitoare. Noptile nu puteam dormii de ginduri...si cind ma apuca starea aia de jale si de disperare, luam caietul de cintari pe care il aveam din tinerete si cintam incet...uneori printre lacrimi...pina ma linisteam.Sau citeam din Psalmi. Imi facea mai bine decit un medicament. In jumatate de ora eram calma si ma puteam odihnii. Nu am intrebati cum. Dar exista o putere in Cuvintul Lui Dumnezeu...incercati numai si la necaz recitati Psalmul 23...sa vedeti ce efect are.

Or fii unii care fac spectacol aiurea? Or fi si din aia, nu zic ca nu...pe unii ii cunoastem- dar cum ne-ar sta sa-i dam afara? Biserica este un loc unde chemi pe oameni sa vina- oricare om in orice stare ar fii. Ca de aia vin oamenii la Biserica sa-si caute pacea sufletului, ca scape de ingrijorari, de pacate...Pacatele si le spun Lui Dumnezeu caruia ii cer iertare si se simt astfel eliberati si iertati...Cum sa nu fii vesel si electrizat cind scapi de o pedeapsa? Cind stii ca nelegiuirile ti-au fost iertate si ai scapat de iad? Ca daca crezi in existenta raiului, trebuie sa admiti si existenta iadului; cum ar putea un om sa fie linistit cind stie ca la sfirsitul vietii il asteapta o pedeapsa vesnica pentru greselile lui din tinerete? Sint si oameni nesinceri? Bineinteles ca sint...dar acestia se insala singuri daca cred ca traind dupa cum ii duce mintea lor si prefacindu-se in oameni sfinti o sa-L pacaleasca pe Dumnezeu. La sfirsitul vietii, nu oamenii o sa ne voteze in rai sau iad- ci insusi Fiul Lui Dumnezeu va venii pe norii cerului ca Judecator- si El cunoaste adincurile inimii noastre- El o sa aiba ultimul cuvint. Asa ca...fiecare cum isi asterne...asa isi petrece vesnicia...

POVESTEA LUI IONA SPUSA DE O FETITA...

http://barzilaiendan.wordpress.com/2010/11/23/iona-un-predicator-pe-care-nu-l-veti-uita/
N-o sa va vin asa credeti ...

O INTREBARE SI UN RASPUNS (3)

cherie has left a new comment on your post "O INTREBARE SI UN RASPUNS (2)":

Inteleg ca la o intrebare s-a dat un raspuns. Pot sa pun si eu o intrebare ?
Abbu Viorica este de religie musulmana ? Asa cred. Pai nu are acelasi Dumnezeu ca si noi ?
Da, nu se roaga la Dumnezeu Fiul dar se roaga la Dumnezeu Tatal si Iisus tot catre Dumnezeu Tatal ne spune ca trebuie sa ne rugam. Nu este Tatal Nostru, rugaciunea de baza ? De fapt ce se pune in discutie si nu inteleg eu ?
................................................
Cherie, ce am inteles eu din discutie a fost ca abbu intreba daca nu este mai intelept ca tinerii musulmani sa fie ajutati din punct de vedere material. Si ca urgenta era mai mare in a le da o educatie, o profesie, o slujba - decit sa ne preocupam de starea lor spirituala. La asta i-am raspuns eu, si nu stiu cit de bine am raspuns din moment ce am creat alte intrebari.

Dar intrebarea pusa de tine ma va ajuta inca sa completez probabil la ceea ce am scris pina acuma.
Din punctul meu de vedere - crestina fiind - sufletul are prioritate pentruca este vesnic. Trupul moare mai devreme sau mai tirziu- si asta cred ca este un punct comun cu care toti vom fii de acord. Poti prelungii viata dar nu la infinit. Atunci...nu ar trebui sa ne ocupam mai mult de ceea ce ramine? Uite...de dintii de lapte a unui copil ne ingrijim dar nu asa cum ne ingrijim sa aiba dintii permanenti in stare cit mai buna - pentruca pe aia o sa-i aiba pentru restul vietii. Asa si sufletul. El va dainui si nu ne este totuna unde exact o sa ne petrecem eternitatea.

Apoi eu cred intr-un Dumnezeu care ingrijeste de copiii Lui - si cu siguranta El va putea sa transforme si sa modifice situatia materiala a acestor tineri. Cind oamenii veneau la Domnul Isus, El le dadea sa manince sau ii vindeca - deci se ocupa si de nevoile lor de moment chiar daca cel mai mare cistig il aveau ca-si mintuiau sufletul.

Cit o priveste pe abbu, cred ca este credincioasa crestina...dar cum spune ea - "nu este habotnica", dar este casatorita cu un egiptean si deci are ceva cunostiinta mai intima a religiei musulmane. Abbu insa va putea adauga sau schimba micul portret ce i l-am facut aici, pentruca ea cunoaste mai bine cine este ea.

In ce priveste restul...eu pot doar explica ce cred eu, si va asigur ca nu cred ceea ce imi convine ci incerc sa-mi convina ceea ce citesc in Biblie. Multe lucruri nu mi-au convenit pe parcursul vietii. Mai ales cind citind in Biblie stiam ca anumite lucruri pe care le faceam erau gresite. Cui ii place sa ii spui ca e gresit? Ca pacatuieste? Si totusi parerea mea sau dorinta mea de a schimba Adevarul numa' ca sa ma simt eu bine nu schimba de loc realitatea pe care o cunosteam- si nu avea rost sa ma mint singura. Am stiut totdeauna unde si cind am gresit. Realitatea este una singura iar noi adeseori ne invirtim pe linga ea si o declaram ca e: ba una , ba alta , in functie de unde privim, in ce stare sintem, cit de bine vedem cu ochii, cita intelegere avem...sau cum ne convine.

O poveste zice ca mai multi orbi au fost asezati in fata unui elefant si ca li s-a cerut ca fiecare sa pipaie suprafata din fata lor si sa spuna ce au atins...Unul care era la coada a crezut ca este un furtun, altul ca este perete...si ar fi jurat ca asta au pipait...dar de fapt ei isi dadeau cu parerea despre un lucru mult prea mare pipaind o suprafata mult prea mica.

Dumnezeu este infinit - noi sintem atit de mici incit nu-L putem cuprinde. El singur doar ar putea sa ne spuna cine este ca noi n-avem cum sa ni-L imaginam. Si El ne spune in Biblie..."Eu sint Cel ce sint"... Cum am putea noi care traim intr-o lume materiala finita sa intelegem ce se petrece in lumea infinita - in lumea spiritelor? De aceea Adevarul exista in afara noastra: crestini, musulmani si evrei care se exprima ca il cunosc pe Dumnezeu.

Ce au in comun aceste trei religii este Vechiul Testament.
In dreptul evreilor...ei au adaugat o groaza de traditii...ei stiu de Mesia dar nu il cunosc pentruca neascultarea lor de Dumnezeu i-a orbit si asa cum au calatorit 40 de ani prin pustie, asa bijbiie acuma pina cind vor accepta pe Mesia. Ei au in Vechiul Testament prorocii care sa le explice si sa-i faca sa inteleaga ca Isus este al lor- ca este Mesia mult asteptat. Si o vor face la sfirsitul veacurilor . Dumnezeu a lasat asa ca sa ne dea si noua celorlalti dintre neamuri ( alte natii) sansa sa il cunoastem.

Musulmanii in Coran vorbesc despre Biblie si despre credinciosi- pe care ii numesc oamenii Cartii...Il recunosc pe Domnul Isus ca Profet, dar spun ca Mahomed este mai mare ca Isus. Aici este o contrazicere ...daca recunosc pe Isus ca Profet...atunci trebuie sa-i recunoasca profetiile. Ce spune Domnul Isus despre El? Ca este Fiul Lui Dumnezeu, trimis de Tatal , sa moara, sa invie, sa mintuie lumea. Dar Coranul nu il recunoaste a fi Fiul Lui Dumnezeu... Acuma...ori e laie, ori balaie...?!

Sa va amintesc ceva din ce spune Biblia...Lucifer a fost cindva un inger de lumina. La un moment dat nu s-a mai multumit cu starea lui si a vrut sa fie ca Dumnezeu. Caracterul lui si caracterul Lui Dumnezeu nu sint la fel. Dumnezeu l-a aruncat afara din rai . De atunci preocuparea lui de baza este sa insele pe credinciosi - ca cei care nu cred sint ai lui si n-are treaba cu ei...Si deavolul este foarte dibaci . Biblia spune ca pomul se cunoaste dupa roada si omul dupa fapte...si eu as adauga ca pe Dumnezeu il cunosti dupa caracter. In caracterul Lui Dumnezeu stim sigur ca nu exista nimic rau- nimic urit... Stim ca Dumnezeu este drept dar bun...milostiv. El este Dragoste, Lumina si Adevar.

Mie nu mi-e greu sa-L recunosc pe Dumnezeul caruia ma inchin printre dumnezeii confectionati de alte religii...Dumnezeul cel adevarat trebuie sa aiba neaparat si dragoste si dreptate in aceeasi masura. Daca imi aratati un Dumnezeu care numai tuna si fulgera si uraste pe toata lumea...am sa va spun ca ala nu este Dumnezeul adevarat, pentruca nu gasesc un strop de dragoste in el...Daca imi aratati unul care accepta orice...toate merg de-a valma si toate drumurile duc la Roma...n-am sa cred ca ala este un dumnezeu adevarat - ca nu se vede Dreptate si Lumina - Si nici intelepciune in asa ceva. Este cu siguranta un dumnezeu creat de cineva care vrea sa traiasca dupa capul lui si ii convine sa se creada si credincios pe deasupra. Si cu siguranta ca o sa ramina linga dumnezeul lui neputincios si bleg intr-o zi...

Daca imi aratati un dumnezeu care te face sa traiesti o mie de vieti si nu stii cind iesi dintr-o viata si dai de alta...n-am sa va cred. Dumnezeu care a creat lumea asta in care traim nu poate fii atit de nesigur de el...de confuz, sa ne arunce in centrifuga timpului fara un plan precis...

Dumnezeul in care cred eu, este Dumnezeul care a creat Universul, a dat oamenilor 10 porunci care ne pot stabilii niste puncte de reper sigure pentru viata pe planeta asta, un Dumnezeu care avea un plan pregatit dinainte chiar de a ne crea si atunci cind noi oamenii am incurcat borcanele si am cazut in pacat a avut o solutie pregatita, un Dumnezeu  care stie sa fie drept si care pedepseste dar care stie sa si iubeasca si sa se jertfeasca in dragostea Lui...Care ne-a rascumparat, recuperat- dar in acelasi timp nu ne-a fortat sa fim ai Lui - ne da libertatea sa alegem. Asta este Dumnezeul in care cred eu...Voi sinteti liberi sa credeti...in cine vreti...deocamdata sintem toti liberi sa credem in cine vrem...Deocamdata...

NEVOIE DE RUGACIUNE!!!

http://musulmanii.wordpress.com/2010/11/23/scrisoare-catre-un-pastor/#comment-1473

O INTREBARE SI UN RASPUNS (2)

abbu viorica has left a new comment on your post "O INTREBARE - SI UN RASPUNS!!!":

Multumesc pentru atentie, multumesc pentru raspuns si mai ales pentru sinceritatea lui. Ca sa fiu mai transanta adaug…multe eforturi si multi bani se cheltuiesc pentru a-i alipi pe tineri sau maturi unei religii sau unei alte religii decat cea in care s-au nascut. Eu banii astia i-asi cheltui sa-i invat meserie,sa-i invat un instrument,sa-i invat sofatul care este in sine o meserie, sa-i invat sport, dezvoltare fizica, reguli de buna comportare a baietilor fata de fete si invers si - doamne-cate si mai cate...
cati bani, efort si munca pentru ceva spiritual si inaltator -ADEVARAT- dar daca ajuns apoi acasa e frig si intuneric, esti somer si fara meserie, nu poti sa-ti faci o familie si o casa...ce-am facut numai cu spiritul ??

Draga Rodica, indraznesc intrebarile astea pentru ca esti - adevarat-un om deosebit...mai ales de cand am vazut cum iti cinstesti mosii si stramosii...

am vrut sa scriu asta pe blogul lui Sabri, m-am abtinut , nu vreau sa se necajeasca, poate chiar este un om cu credinta si munceste sincer, poate nu e din tagma profitorilor.De aceea ti-am scris tie si iarta-ma daca te-am ranit cu ceva.
………… .........................................

Abbu…intrebarea ta poarta un mesaj pertinent; si se cere sa-ti raspund in acelasi fel. De fapt ma bucur ca m-ai intrebat. Nu-ti pot rapunde ca un teolog – ca nu sint ; iti raspund in dreptul meu - asa cum mi-am inteles credinta si asa cum ma straduiesc sa o practic.

Sa-ti impartasesc deci gindurile mele. Daca Dumnezeul despre care vorbesc crestinii ar fi o ideologie - ti-as da toata dreptatea – pentruca ce spui tu e logic. Numai ca acest Dumnezeu de care vorbeste Biblia este un Dumnezeu viu- practic. El este insa viu doar pentru cei care-L cauta si care-L vor…Pe cei care nu il vor si nu il agreaza nu ii deranjeaza deocamdata - in sensul ca ne da tuturor libertatea sa alegem. El are un plan cu intreg pamintul. A avut un gind cind a facut omul…si nu l-a creat ca sa il foloseasca si sa il arunce la deseuri – asa cum facem noi cu canile de cafea din hirtie. Si nici n-a facut din fericirea omului pe pamint un scop. El pregateste omul pentru o alta lume si o alta viata.

Noi ne facem vise si planuri pentru acum si aici. El a creat omul pentru eternitate. Pamintul este doar locul de pregatire- scoala. Uneori o scoala grea. Metodele Lui nu sint intotdeauna placute dar El ne cunoaste mai bine si stie exact ce metoda sa foloseasca cu fiecare dintre noi. Sa nu-ti spun ce metode a folosit cu mine?!…dar n-as fi ceea ce sint astazi daca nu m-ar fi trecut prin situatiile prin care m-a trecut.

Uite…ca sa ma explic mai bine iti dau un exemplu. Sint parinti care aduna multi bani si cred ca daca au o stare financiara buna si o lasa copilului lor…l-au facut om. Adevarul este ca , fara o educatie potrivita, tinarul poate face harcea parcea tot ce a adunat cu sudoare mamica si taticu si sa ramina curind pe drumuri. Un parinte intelept ii va da copilului lui mai degraba o educatie aleasa si il va invata cum sa isi cistige existenta. Ai auzit poate expresia…”Da-i unui om un peste si-l saturi odata; il inveti sa pescuiasca si n-o sa mai flaminzeasca niciodata!”

Hai sa zicem ca dam acestor tineri din Alibaba ceva bani. Adevarul este ca nu pot fi multi bani - si nici suficienti. In primul rind oamenii care sint darnici nu sint nici ei bogati- ci doar plini de dragoste si inimosi. Cei care au mult sint intotdeauna zgirciti si nu dau mare lucru. Deci din putinul care-l dau, nu se poate face mare treaba oricum. I-am dat unuia un sac de faina si unul de orez…sa zicem…Maninca o vreme si apoi faina se gata. Ca lucrurile materiale sint limitate – pentruca si noi sintem limitati.

Ce au crestinii de dat insa este mult superior acestor fleacuri materiale. Ei vor sa dea lumii ceea ce au primit si ei fara plata “Vestea ce a buna” - ca exista un Dumnezeu viu – nu o religie, nu o teologie…ci o realitate care se cere experimentata. Un Dumnezeu care promite - “cu nici un chip nu te voi lasa!!!”…si care se tine de cuvint. De unde stiu? Nu-ti vorbesc decit din proprie experienta. Si Dumnezeu nu este proprietatea mea…Noi sintem proprietatea Lui…si oricare dintre noi este primit . El are grija sa hraneasca pasarile cerului…cu cit mai mult si mai bine se va ingrijii de copiii Lui…

Sali ar putea sa-ti povesteasca cum a inceput sa cladeasca prin credinta - fara fonduri. Si cum Dumnezeu i-a raspuns rugaciunilor…si a primit nici mai mult nici mai putin decit atit cit ii trebuia. Si Dumnezeu nu s-a oprit …Mina Lui Dumnezeu nu se scurteaza si El nu cunoaste crize economice. Asa ca…ce este mai valoros? Sa facem saculeti de faina pentru oameni sau sa-i trimitem la Stapinul acestei lumi care are si vrea si poate sa-i hraneasca pe toti?

De asta cred ca este important sa-L prezentam pe Dumnezeul cel viu lumii- si “oricine crede” are prilejul sa experimenteze bunatatea Lui Dumnezeu. Copiii astia tineri nu vor duce lipsa …ai sa vezi. Dumnezeu le va purta de grija. Nu stim cum, pentruca planurile Lui sint diferite pentru fiecare din noi – dar nu exista coincidente. Biblia spune ca nu avem “pentruca nu cerem” sau pentruca “cerem cu gind sa risipim”.

Si raspunzindu-ti tie am prilejul sa ma adresez si celorlalti cititori pe care ii rog sa continue sa se roage si pentru nevoile fizice ale acestor tineri. Dumnezeu isi tine banii de piine pentru saraci in buzunarele noastre. Sa nu-i lasam deci sa flaminzeasca…

Si ca incheiere - Abbu iti multumesc ca mi-ai oferit prilejul sa-ti spun despre Dumnezeul cel viu in care ma incred. Cel care nu m-a lasat sa mor cind am atins o sursa de curent de 12.000 de Volti. Cel care nu m-a lasat sa disper si oridecite ori am strigat catre El mi-a raspuns. Este o onoare pentru mine sa vorbesc de El …pentruca desi nu meritam, m-a ingaduit si m-a asteptat si m-a iertat de multele mele sminteli. Abbu…as dorii atit de mult sa-l cunosti pe acest Dumnezeu- nu sa stii despre El, ca aia stiu ca stii. Nu istorie, nu religie, nu ideologie…ci sa-L cunosti in mod personal…Si am sa-ti mai spun un secret…Eu ma rog pentru tine…

O INTREBARE - SI UN RASPUNS!!! (1)

abbu viorica has left a new comment on your post "ALIBABA...SI TINERII DE-ACOLO... (inca nu sint 40 ...":

Am sa-ti pun o intrebare sincera,daca poti raspunde este bine,daca nu -nici-o problema:
-Un grup de oameni
-tineri
-muncitori
-dornici de a-si face un rost,o familie,sa creasca in pace si intelegere copii lor.
oameni comuni,simpli,ca marea majoritate a oamenilor acestei tari.
ce importanta are si de ce trebuie adaugat neaparat,musulmani,crestini,sectanti sau atei.
de ce afara de calitatile personale trebuie sa adaug neaparat si apartememta....
de ce tinerii turci nu pot fi turci si atat ??
 ............................................

Buna intrebarea...si atitudinea mea aici- pare pregidista desi fara nici o intentie. Sau cel putin nu o intentie rea.
Nu este un secret intre mine si tine ( si restul care citesc ce scriem pe blog) ca sintem impotriva celor care in numele credintei lor ataca oamenii pasnici de pretutindeni. Nu este imaginatia noastra care lucreaza excesiv si denaturat ca ...la ora asta musulmanii sint cei care , atunci cind ajung la putere ca numar - isi arata adevarata fata si se dezlantuie in acte de o cruzime de nedescris impotriva oricui ar fi de alta parere. Se bat si intre ei pe motiv ca nu-s de acelasi principiu in ce priveste religia lor si se comporta (unii dintre ei) cu sotile si fetele lor ca si cu niste animale- poate mai rau decit cu unele animale.

Americanii se lupta cu ei in Afganistan, Iran...si pe unde apuca, fara nici un rezultat pozitiv insa...ca degeaba lupta cu oamenii ca ideologia lor este ceea ce ar trebui sa fie tinta si nu oamenii. Crestinii ar trebui sa lupte insa impotriva raului cu aceeasi arma cu care a luptat Domnul Isus - cu dragoste. E ca si cind ai lupta impotriva intunericului aducind lumina. Prezenta luminii dintr-o miscare inlatura intunericul.

In mintea mea s-a cuibarit gindul ca asta trebuie sa facem pentru musulmani - sa-i iubim. Si de ce sa nu incepem cu turcii din alibaba - ca sint ai nostrii. Abbu...sa-ti spun un secret - mie imi plac si tiganii- ok...nu-mi place tot despre ei, dar imi place ca sint pasionati, ca sint...colorati. Daca as fi fost tiganca nu mi-as fi ascuns nationalitatea chiar daca as fi putut sa o ascund. Cred ca are importanta cine sintem - ca identitate- nu sa reprezinte o valoare ci o diversitate. Dumnezeu ne-a lasat asa diferiti. Unii blonzi, altii bruneti...ochi de culori diferite...nu-i nici rau si nu-i nici bine daca sintem altfel. Sintem...cum ne-a lasat El.

Am fost asta vara la moti in muntii apuseni de unde a coborit bunicul meu. Om ciudat...de unele lucruri nu-s tare mindra- dar e bunicul meu- Om aprig. Se certa cu oamenii care se sprijineau de gardul lui sa se odihneasca. Il inteleg? Nu...Dar e bunicul meu - si eu sint singe din singele lor. Mai mult decit atit...am tot cautat sa vad de unde vine numele de Botan...se pare ca exista o regiune intre Iran si Turcia cu numele asta. Asta vara un var mi-a dat sa citesc ceva ce m-a uluit. Se pare ca populatia din Apuseni de unde ne tragem, sint urmasi ai unor soldati din armata lui Cir care au ramas in urma unui razboi pe meleagurile alea. Si oamenii se ocupau cu cresterea animalelor si isi tatuau fata...Din cite vad eu...s-ar putea sa am mai mult in comun cu arabii...

Asa ca...are vreo importanta ce natie sintem? Ca sa ne identificam poate...Are importanta ce religie sintem? Dupa mine are. Daca ceea ce cred eu ca - crestin este adevarat ( si eu asa cred - cred din toata fiinta mea) atunci ar trebui sa fiu o persoana nesimtita si egoista sa stiu ca o catastrofa pindeste omenirea intreaga, ca exista o sansa de scapare dar eu stau bine mercy cu ochii in soare si nu ma intereseaza ca oamenii de linga mine o sa piara. De aia este important sa stiu ce cred oamenii. Nu le dau in cap cu religia mea...ma anunt, spun ce am de spus si insist in masura in care imi ingaduie politetea, dar in suflet stiu ca mi-am facut datoria. Datoria de om, de crestin...de copil al unui Dumnezeu si drept dar si milostiv - care vrea sa dea o sansa fiecarui om- "ca niciunul sa nu piara ci toti sa aiba viata vesnica".

DOMNILOR SI ...DOAMNELOR...

http://www.youtube.com/watch?v=SIqKuSC12LY&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=XEW0dPHMa8M&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=LBMnM3lDryE&feature=related

http://www.youtube.com/watch?v=wvoBY7B162U&feature=related

ALIBABA...SI TINERII DE-ACOLO... (inca nu sint 40 de ucenici...)

Va amintiti ca nu demult va rugam sa ajutati niste tineri turci din Alibaba sa mearga la o tabara de tineri crestini? Si... in foarte scurt timp, banii s-au adunat (inca o data mii de multumiri si rasplata o veti lua in cer de la Tatal)... si tinerii s-au dus in tabara. Tabara a fost un succes... iar tinerii din Alibaba continua sa se adune peste saptamina. Din pozele puse pe blog de fratele Sali Sabri...se vede ca au o partasie minunata... si cinta, si se bucura impreuna.
Cind ceva e facut din dragoste... dainuieste. Si orice lucru inceput in acest fel, ajunge la maturitate, la un bun sfirsit. Lucrarea din Alibaba este doar la inceput, si motivul pentru care va scriu este sa-i purtam in rugaciuni, sa nu uitam de ei. Puneti-i in lista voastra de rugaciuni, amintiti-va ca lumea trebuie cucerita pentru Christos si cucerita prin dragoste nu prin lupte.

Acum cind asupra credinciosilor se asmut fortele celui rau care vor sa sfisie orice lucrare buna... sa nu tremuram de spaima sau sa cadem de oboseala. Lucrarea Domnului prospera totusi. Alibaba este un astfel de loc. Doua linkuri mai jos... unul cu tinerii din Alibaba si celalalt cu camera pregatita de Sali si Sabri, in care copiii turci se aduna peste saptamina.
Mare este secerisul!...Sa ne rugam pentru lucratori...
(Daca cineva are materiale care ar putea fi folosite pentru tineri sau copii, va pot furniza adreasa lui Sali si a Luminitei ).

http://musulmanii.wordpress.com/2010/11/21/poze-de-la-intalnirea-tinerilor-turci-din-ali-baba/
http://musulmanii.wordpress.com/2010/10/31/camera-copiiilor-din-alibaba/

LIDIA OPREAN - BECKY'S HOPE MINISTRY

The summer of 2010 was an answer of many prayers for Becky’s Hope Ministry.



God has given us an “impossible” assignment to minister to the families of special needs from Romania and Moldova. Why “impossible?” Because Becky’s Hope had not held a retreat since 2007. In the summer of 2008, as many of you know, we worked together with Billy Graham Association for the Festival of Franklin Graham in Romania, but we were unable to have a retreat for Becky’s Hope.


We are often tempted during a crisis to wonder if God will be faithful to His promises. Looking back, however, I am reminded that God has been faithful to His Word; Becky’s Hope is His Ministry and He will provide.


This year, the retreat was blessed because of last year’s fundraising in San Antonio. During the first week of September in Romania, the retreat for families with special needs brought Heaven to Earth and God smiled, listening to His children praising Him for His faithfulness. The nationals were the main speakers and leaders at the retreat. Romanians are very well-educated and they were glad to come on board and help Becky’s Hope retreat.


We had two couples, Corina and her husband Doru, and Mihaela and her husband, David. They are in their 30’s. They have a Master’s in PhD in Theology, Counseling, Christian Psychology, and Business. I asked Corina, who was the main speaker, to share her thoughts.


"I have been extremely privileged to meet Lidia and to become acquainted with Becky's Hope Ministries, and to be able to serve along with them for one week at Valea Draganului. The dedication, the self-sacrifice and total commitment to bringing the comfort of God to those who are always left aside or ignored as being "not so important for the society" was, in itself, a living testimony to me. When it comes to special needs children or individuals, Romania is not educated as to how to treat them, or how to encourage and help them so that they have a sense of usefulness and self-esteem in this life. Therefore, I consider that Becky's Hope Ministries address, in a very efficient way, not only the spiritual needs of these families but also their social and psychological needs. Most of them have never ever been outside of their own household (especially the mothers). It was so amazing to me to see the mothers smiling and enjoying their fellowship and time of rest away from both home and workplace.


Another thing that amazed me, once I got there, was the hunger and thirst for the Word of God of all of the parents who took part in the conference. They were like dry sponge ready to absorb every drop of living water and fresh bread from the Word of God. I was very impressed with their eagerness to learn more about how they could please God and how they could better fulfill His plan for their families and children.


There could be so much more to tell about how God edified me through their testimonies and their courage and strength to fight.


I can't wait to see how God continues and extends His work through Becky's Hope Ministries to these wonderful people." Corina Pirvu, Cluj Napoca, Romania


The morning sessions were the “meat” of the retreat... worship, teaching, small groups, and a lot of prayer and counseling, while the evening sessions were more relaxed through worship, testimonies, laughter and tears. Praise God that many souls were delivered and spiritually healed!


Paulette Baribeau, one of the board members of Becky’s Hope came with me to Romania. Her life has been changed since. Her testimony and presence blessed all the participants.


I would like to give you an example of how God changed one family’s life coming back from the retreat. “One man and his wife, for the first time in their lives, came from a very far distance to the retreat. They have a small farm of 99 chickens and 1 pig. They were very reluctant to ask their neighbors to take care of their animals, because both of them belong to the Orthodox Church, and the couple was ashamed to admit that they were going to a Christian retreat. So, they decided to leave a lot of food fir the animals and to see what would happen upon their return. After 5 days, when the couple returned from the retreat, all the animals “welcomed” them home, but nothing bad had happened. When the man saw this, he knelt on the ground and raised his hands toward Heaven and said “If this is the God who took care of my animals, I want to dedicate my life to Him!” His heart had been touched at the retreat and God found the perfect moment for this family’s salvation. Praise Him!”


I would like to leave you with an encouragement from one of my favorite missionaries, William Carey. Because William Carey refused to surrender his belief and quit, he marked an entire nation for God. How many Indian wives and children were saved because William Carey braved the Bay of Bengal? Only Heaven knows.


How many lives were saved because of Becky’s Hope Ministry? Only Heaven knows.
To God Be The Glory.
In Christ for His Glory
Lidia Oprean
www.beckyshope.org

INCA O SARBATOARE...

...Adica inca un botez. In prima poza de aici insa este prietena mea Carmen din Bucuresti...si daca va uitati bine o s-o recunoasteti...Dupa bluza rosie si fata ei plina de bucurie...si este atit de bucuroasa pentru ca una din persoanele ce se boteaza este prietena ei Irina (a doua poza), pentru care va rog sa va rugati...ca Dumnezeu sa-i lumineze calea, sa-i fie sprijin si adapost in orice vreme.
http://pentrucaexist.blogspot.com/2010/11/din-groapa-marianelor-spre-vrful.html

CU CE NE OCUPAM?

NE OCUPAM DE PESCUIT SAU NE BATEM?

Traducere – Rodica Botan
Daca nu devii un impaciuitor al celor pierduti, ai sa devii unul care evalueaza pe cei salvati. Este ceva deosebit in noua noastra natura ca vrem sa-i stim pe oameni impacati cu Dumnezeu, si daca acest ceva nu-l directionam catre cei perduti , o sa-l directionam catre cei deja salvati.
Apoi, in loc sa ne ocupam de pacatosi, o sa ne pierdem timpul facind pe politaiul intre sfinti. Toti am fost chemati sa fim pescari de oameni, dar cei care au fost chemati sa pescuiasca nu se ocupa de pescuit ci se bat.
Cind energia care a fost programata sa fie folosita in afara bisericii, este folosita in biserica, rezultatul este exploziv. In loc sa aruncam navoade, se arunca cu pietre. In loc sa devenim oamenii care ii convingem pe cei pierduti, devenim critici ai celor salvati. In loc sa intindem miinile sa ajutam, intindem mina sa aratam cu degetul. In loc sa ii ajutam pe cei care sufera, ii lovim pe cei care ajuta, si trist, cei pierduti nu pot fi recuperati, cei saraci ramin flaminzi, si pe cei confuji nu are cine sa-i consoleze. Dar cind cei care sint chemati sa pescuiasca, pescuiesc, ei infloresc, prospera, suflete sint atinse, vieti sint atinse si lumea simte o schimbare.
(primit articolul in engleza pe e-mail si nu cunosc autorul)