IACA CE-MI TRECE PRIN MINTE...

(un comentariu ce l-am lasat pe blogul Vindecatorului - despre carismatici)
M-am abtinut sa nu mai scriu nimic la subiectul asta de citeva zile. Nu inseamna ca nu m-am gindit…- ba dimpotriva – ca nu pot sa ma opresc din gindire si din mirare. Dar m-am simtit zilele astea ca si evreii in pustie… tirsindu-mi picioarele prin nisipul fierbinte…bulucindu-ma la rindul cetei mele, o scobitoare in mina ca sa-mi scot carnea dintre dinti …asteptind semnalul…mergem sau stam? Ca nu vreau Doamne fereste s-o iau dupa nimeni…Vreau sa ma tin dupa nor…numai dupa nor…Nu vreau sa o iau nici inaintea norului , dar nici sa casc gura aiurea si sa ramin prin desert. Cind norul o sa se duca , ma iau dupa el…Am mai umblat eu dupa alte focuri…straine…M-am fript! Acu stau atenta…nu mai fac un pas aiurea. Astept dupa nor…Asta-i semnul sigur ca Dumnezeu este cu noi!

Tagaduieste careva Biblia? Nu cred ! Exista Duh Sfint? Sigur ca exista. Exista minuni? Cum sa nu existe? N-as scrie aici daca Dumnezeu nu ar fi facut o minune si nu m-ar fi tinut in viata dupa ce am devenit conductor pentru 12.000 de Volti…Numai ca nu cred ca Dumnezeu face minuni dupa programul nostru…de la 6 la 8 Duminca seara…sau mai stiu eu cind L-am programat noi…Nu de Duhul Sfint ne indoim noi…ci avem nedumeriri cu privire la oameni. Nu cred ca e asta nici o cadere din rai…nici pentru noi si nici pentru ei…Exista o proba a timpului – actiunile Domnului isi au sigiliul Lui- ca El duce orice lucru la bun sfirsit. Daca sint trimisii Lui, ii vom cunoaste; daca nu – ii vom afla. Dumnezeu nu este in nestiinta de cauza…La un moment dat mi se pare ca ucenicii raportau Domnului Isus ca mai faceau minuni si altii care nu erau din grupul lor. S-a luat Domnul Isus dupa ei sa-i opreasca?

Si chiar daca insistam sa ne aratam nemultumirea – ce cistigam? Si noi avem o treaba de facut – si lumea ar fi mai buna daca ne-am face treaba la care am fost chemati – si pentru care am fost arvuniti. Domnul sa clarifice El cum sta cu carismaticii – ca sint si eu curioasa- foc de curioasa. Nu mi-ar dispace nici sa mai vorbesc o limba, doua- ca se prinde greu de mine . Uite greaca veche mi-ar fii de folos…as afla lucruri noi. Si nu vorbesc in batjocura ci din toata inima si cu toata sinceritatea. Pentru vindecari si eu m-am rugat…si am o fetita bolnava. Domnul insa lucreaza- stiu ca lucreaza – si in procesul asta de vindecare a copilei mele mi-a schimbat copii amindoi : intii pe dinauntru si acum a trecut pe dinafara. Ca asa face El trebile- nu numai vindeca- El face fapturi noi.

Rabdare, insa Razvane…Ti-aduci aminte cind mi-ai spus nu de mult sa am rabdare? Pe vremea cind credeam ca avem o problema grea…in mahala…Ce mica pare acum problema …si nici mahalaua nu mai arata la fel…

Si asta nu este inca finalul. Sa ne punem armatura grea…traim vremurile de pe urma…Sa nu uitam ca nu cu oamenii avem de luptat…si nici nu luptam noi…Ca Domnul Isus a luptat pentru noi. Noi trebuie doar sa ne echipam bine sa nu ne atinga vreo sageata otravita si sa stam jos, colea… sa asteptam…

Ca…”Sfirsitul veacului traim,
Cu lupte, ura si razboi
Dar fericiti la cer privim,
Nu e mult si vine Domnul iar la noi!”