08 November 2010

Traind ca si cind ai muri...

Citeam astazi un articol al lui Jonathan Falwell pe care il voi traduce mai jos. Gindul mi s-a dus la cele ce se intimpla in Romania in bisericile evanghelice atit baptiste cit si penticostale: frustrarea multora, dezamagirea altora,…durere, regret dar si mindrie, lipsa de umilinta, lipsa de intelepciune …si mai mult decit toate o dragoste atit de firava ca nu poate ierta chiar daca stie ca asta este datoria ei...si o mindrie atit de puternica ca nu se poate umili chiar si daca a gresit si stie ca asta este singura sansa ce o mai are…(vizavi de deschiderea unor dosare vechi de la securitate...)

Va amintiti ca a fost o vreme cind lumea ne spunea pocaiti? Era un motiv pentru care eram numiti asa…stiam sa ne pocaim; stiam sa ne cerem iertare si sa iertam la rindul nostru. Acuma sintem evanghelici…nici nu ne cerem iertare, si nici nu iertam…

Falwell Confidential
by Jonathan Falwell
Living Like You Were Dying
Traind ca si cind ai muri...

In urma invingerii de Marti in US House - in districtele din toata natiunea, Richard A. Viguerie, cunoscut ca unul dintre creatorii miscarii moderne corservatoare, a spus ca daca cei noi alesi ca membri in Congres isi vor uita obiectivele, cei care i-au votat nu vor tolera acest lucru. "Daca vor incepe sa lucreze pentru Strada K si nu pentru Strada Principala ('for K Street instead of Main Street ")- vor plati un pret teribil" i-a avertizat Viguerie…"Oamenii vor spune…"Ma prostesti odata - sa-mi fie rusine. Ma prostesti a doua oara…si Partidul Republican va fi mort."

Oamenii dezvolta emotii puternice cind simt ca cineva incearca sa-i prosteasca sau sa cistige ceva avantaje de pe urma lor. Este un raspuns natural pentru ca noi; vrem ca oamenii sa ne cistige incredera si sa aprecieze increderea noastra. Acest lucru este adevarat si in biserica.

Aud adesea si mult prea des cind cineva spune ca nu este interesat in crestinism pe motiv ca au fost tratati rau de persoane care isi spun crestini. Este suparator sa stii ca exista credinciosi care nu isi iau in serios rolul lor de ambasadori ai lui Christos. Robert Murray M’Cheyne (1813–1843) a spus…"Credinciosul este persoana care trebuie sa se poarte in asa fel incit sa faca sa fie usor pentru oameni sa creada in Dumnezeu." Dar asa de multi credinciosi in ziua de astazi fac ca oamenii sa se indepartezei de credinta in Dumnezeu. Marele evanghelist D.L.Moody spunea…"Un credincios trebuie sa traiasca in asa fel incit toata lumea sa stie ca e crestin…si mai mult ca oricine, familia lui trebuie sa stie…"

Aceste cuvinte taie la inima…noi, urmasii lui Isus Christos trebuie sa ne comportam ca atare in casele noastre, la locurile de munca, printre prieteni si vecini sau in public. Prioritatea noastra de capetenie in tot timpul ar trebui sa fie aceea de a-L onora pe Christos atit prin cuvintele noastre cit si prin actiunile noastre.

La Biserica "Thomas Road Baptist Church" noi participam intr-o serie de programe ...“Live Like You Are Dying” series (http://www.llywd.org/), o campanie de 30 de zile incropita ca sa atraga urmasii lui Christos si sa ii inspire sa isi faca obiectiv din ceea ce are importanta in viata unui credincios. Isi vor atinge acest scop cladind un sens mai puternic al comunitatii cu fiecare congregatie care participa si implorind pe participanti sa traiasca cu un sens de urgenta - 1 Petru 4:7-8; un sens al eternitatii Psalm 90:11; si un sens al prioritatii Efeseni 5:15-17.

Programul invata importanta iertarii, construind sau reconstruind relatii; si multe alte lectii critice desemnate sa ajute oamenii sa-si atinga potentialul lor in Christos. Acestea sint prioritati pe care orice credincios trebuie sa le considere, in special in aceste zile despre care multi scolari biblici cred ca sint zilele profetite ale Sfirsitului.

Traim intr-o lume de oameni plini de dureri, prietenii mei. Si multi dintre acesti oameni au fost odata implicati in fratietatea crestinilor si au trait cu un scop . Au nevoie ca sa-i imbratisam din nou ca sa se reintoarca. Ca si cresdinciosi, trebuie sa fim siguri ca traim in mod serios o viata de credinta, pentru Christos. Trebuie sa fim in mod sigur cu bratele deschise pentru cei ce cauta raspunsuri. Si trebuie sa fim siguri ca nu traim o viata de judecata nesimtitoare in loc sa avem inimi pline de dragoste si compasiune. Nu ne putem permite sa fim un soi de credinciosi care sa usuram mai degraba departarea de Dumnezeu decit apropierea oamenilor de Dumnezeu."

Cum se apropie sezonul sarbatorilor , sa ne facem cu totii timp sa ne cercetam inimile si sa ne rugam ca Dumnezeu sa ne dea situatii unice si sa ne deschida oportunitati ca sa putem sa fim cu inimile deschise si cu umilinta si dragoste pentru oamenii care au nevoie sa se reintoarca inapoi la dragostea dintii - Isus Christos. Daca este nevoie sa-ti ceri iertare, te incurajez sa o oferi. Daca este nevoie ca tu sa ierti, te incurajez sa o faci, asa cum ar face si Domnul Isus.

……………………..

Am tradus, dar cred ca a-ar putea traduce si mai bine, si mai corect - numai ca abia am venit de la lucru si sint tare obosita si flaminda (si pe cind mi-oi rindui toate prin bucatarie, e timpul sa ma culc). S-a micit ziua…. Iertati acuma si voi, ca de iertare este vorba.

4 comments:

Marta said...

Bun Rodica , bun subiecta de meditare si mai bun de conformare.Fi iubita marta

Marta said...

Am gindit indelung daca sa scriu sau nu ce gindesc in legatura cu polemica dosarelor .Sotul meu ,dupa cum sti cred , a refuzat sa colaboreze cu securitatea .Urmarea deasemenea o sti ,dar ceace a durut cel mai mult e fost ca si dupa 1989 aceiasi oameni si in virtutea inertiei au continuat sa stea in frunte si ma intreb un adevarat pocait cum ar fi procedat? Cred ca motivul stagnarii lucrarii Domnului este acesta. Mi-a placut versetul zilei lui Carmen :Ve- ti cunoaste adevarul si adevarul va va face slobozi. Sint libera azi si doresc sa fiu doar robul Domnului. MI-ar [place ca toti pocaitii sa gandeasca asa Marta .

Rodica Botan said...

Pocainta deci este si cind iertam...si poate asta este mai greu decit sa ne cerem iertare. Te invidiez pentru libertatea care ai primit-o. Unii dintre noi sintem inca legati...daca nu de neputinta de a ne cere iertare, atunci cu siguranta de neputinta de a ierta. Mare lucru ai spus, tusa Marta...Te imbratisez ...

AICISIACUMACOLOCURAND said...

Rodica
Numai Dumnezeu IARTA SI UITA!
Noi trebuie doar sa IERTAM si e bine SA NU UITAM, tocmai ,ca sa ne pazim de astfel de creaturi care mishuna bisericile Romanesti si azi oricat de mici ar fi in Romania si aici. Esti fericita ca mergi la o biserica Americana!Pana va incepe si aici... caci e pe drum .Crede-ma ca vorbesc din experienta si ce vad e mai mult tragic decat se poate scrie.Oricum acesti oameni nu sant nascuti din nou ci doar RELIGIOSI.
SI E VAI DE EI!
Virginia