Se apropie Craciunul...sarbatoare crestina care inseamna multe lucruri pentru o varietate de oameni...In esenta insa, sarbatorim sau ar trebui sa sarbatorim cu totii acelasi lucru...Sa il sarbatorim pe Domnul Isus venit ca Prunc pe pamint pentru...fiecare din noi - oricine am fi, oriunde ne-am fi nascut...oricum ne-am numii...
Si pentruca fraza pe care am pus-o ca titlu apartine Oanei...si pentruca articolul ei mi-a priit atit de mult, va indemn sa-l cititi si voi. Inchei cu aceeasi dorinta pe care a marturisit-o Oana in citeva cuvinte...ca nu puteam sa spun mai bine decit ea..."De-am fi in dragoste mereu...de-as fi si eu..." In Dragostea Lui Dumnezeu, bineinteles...
http://convietuire.wordpress.com/2010/12/06/un-caz-pierdut/
Mulţumesc, Rodica, pentru preluarea mesajului (şi) pe blogul tău… sigur că aici, în această postare, la Dragostea lui Dumnezeu mă refer…
ReplyDeleteE un text scris cu multă durere, cu mult of în suflet, cu zbateri şi întrebări… dar şi cu credinţa că blândeţea, dar mai ales asprimea pe care am întâlnit-o la “voi”, chiar şi în discuţii [uite, am scris "voi" - până şi eu încă mai fac greşeala de a (ne) separa... cumva] era mereu cu folos, dădea un anume fel de rod.
Sănătate multă... ţie şi dragelor/dragilor tăi!
Te îmbrăţisez cu drag.
Si tie iti doresc sanatate si multe bucurii- si multumesc pentru inspiratie!!!
ReplyDelete:)