2000 de ani in urma existau aceste doua mari orase infloritoare Herculane si Pompeii…din punct de vedere geografic asezate in apropierea Romei si la 10 mile de la baza Muntelui Vezuviu. Dar vulcanul Vezuviu nu mai fusese activ de peste 1000 de ani…de fapt nimenea nu mai stia ca acesta era un vulcan. Apoi, in August 24 in anul 79 A.D., vulcanul a erupt acoperind complect aceste doua mari orase sub lava lui…si astfel Pompeii si Herculane au devenit orase pierdute…
Vulcanul Vezuviu a continuat sa erupa sporadic de-alungul sutelor de ani ce au urmat, si de fiecare data inca un val de lava s-a asezat peste cele doua orase acoperindu-le si mai mult. Dupa 400 de ani, Imperiul Roman a cazut …si in negura istoriei au ramas doar legende despre cele doua mari orase. Pentru 15 secole aceste orase au fost complect uitate si nimeni nu a deranjat acele meleaguri in cautarea lor…si povestea lor aproape s-a uitat. Apoi…dintr-o data amanunte despre existenta lor au inceput sa-si faca aparitia. In jurul anului 1594, un arhitect roman numit Domenico Fontana, sapa un canal ca sa duca apa la resedinta unui om bogat cind un lucrator a descoperit ruinele unei cladiri si citeva monede vechi. Dar nici atunci nu s-au continuat cercetarile mai departe.
In 1707 o parte din Italia a trecut sub conducerea Austriei si Printul Elboeuf care a auzit zvonuri ca anumite comori au fost scoase din sapaturi prin acele locuri, a cumparat in graba o parcela de pamint in vecinatatea imediata a Vezuviului. In urmatorii 30 de ani, a sapat gropi si tunele si a scos la lumina vaze si statui si nenumarate bucati de marmura lustruita, din podeaua unui vechi teatru din Herculane, lucruri cu care si-a decorat vila lui.
Bineinteles ca s-a raspindit vestea si alti cautatori de comori au venit sa-si caute si ei norocul. Dar febra acestor cautari a sporit in 1748 cind s-a descoperit primul schelet si monede de bronz si de argint. Urmatorii ani au fost ani bogati pentru vinatorii de artifecte. Dar numai in 1763 s-a descoperit o inscriptie pe care scria…"res publica Pompeianorum"…si orasul a fost identificat.
Au continuat sapaturile in care s-au scos nenumarate obiecte valoroase…timp de 100 de ani…pina cind un alt conducator, regele Victor Emanuel al II-lea a devenit interesat in protejarea si prezervarea acestor orase distruse. In 1860 l-a pus pe arheologul Giuseppe Fiorelli raspunzator cu excavatiile. De atunci si pina in ziua de astazi comorile Pompeiului au fost tratate cu grija si respectul care li se cuvine, si in schimb cercetarile facute au adus multa lumina si intelegere a unor timpuri antice si a vietii de zi cu zi in acele vremuri.
In mod ironic, explozia Vezuviului s-a produs o zi dupa celebrarea numita "Volcanalia", un festival in cinstea zeului Roman al focului vulcanic. Cind Vezuviul a inceput sa bulbuceasca si sa scuipe cenusa, si sa impinga afara din el riuri de lava in August 23, 79 A.D., cei mai multi din cei peste 20.000 de locuitori ai Pompeiului au parasit orasul…In urmatoarele 12 ore, cenusa and pumice a plouat pe oras, acumulindu-se la 6 inch pe ora. In jur de 2000 de oameni au ramas in oras. Poate au refuzat sa paraseasca avutiile lor, sau poate erau sclavi carora li s-a ordonat sa stea in urma si sa supravegheze proprietatile . Devreme in 24 August virful muntelui Vezuviu a explodat…si pentru populatia ramasa in oras a fost prea tirziu ca sa se mai poata salva.
In pozitii diferite : tirindu-se, stringindu-si in brate pe cei iubiti, incercind sa fuga…asa cum au fost in acel moment …asa au ramas acesti oameni ingropati sub lava fierbinte care a pastrat perfect pozitia lor in momentul mortii. Cind a venit ploaia, stratul de cenusa si lava s-a cimentat acoperind cu fidelitate corpurile lor prezervind acele pozitii pentru eternitate. Apoi corpurile lor au putrezit si s-au decimat in timp. Cind arheologul Fiorelli a gasit aceste cavitati goale, unde cindva au fost aceste trupuri ale oamenilor din Pompei, a realizat ca pompind inauntru lor plaster ud in aceste molduri si lasind apoi plasterul sa se usuce, va putea sa reproduca in mod perfect corpul care a ocupat cavitatea.
Un cersetor cu o pereche noua de pantofi a murit chiar la poarta orasului. Probabil ca numa ce furase incaltarile de la vreun cadavru. Proprietarul unei case mari ascundea lucrurile de valoare in fintina din curte cind a cazut inauntru si a murit. Un ciine era inca legat in lant de un gard. O femeie avea un copilas mic in brate in timp ce doua fetite mici o tineau de poala rochiei. Un alt om tragea de o capra in afara orasului. 34 de oameni erau ascunsi intr-o pivnita unde se tinea vin, cu mincare si bunatati pe care n-au mai avut cind sa le manince. Un om care a cautat refugiu intr-un copac si-a lasat imaginea agatata de o creanga. O fata tinara stringea la piept o zeitate de aur. Un barbat culcat linga o femeie insarcinata in luna a saptea i-a acoperit acesteia fata cu roba lui in momentul mortii. Un grup de preoti erau pregatiti sa ia masa care consta din pesti si oua. Unul dintre preoti avea o secure in mina si fugise din camera in camera spargind usile cu securea incercind sa fuga de lava. A fost prins in fata ultimei usi care era prea groasa si n-a putut s-o sparga cu securea…Ramasitele unei femei linga o camera unde se tinea vinul…Inlauntrul acestei camere erau peste 100 de vase de argint si peste 1000 de monede de aur. Una dintre vasele de argint avea o inscriptie care spunea…"Bucurati-va de viata pina o aveti, ca ziua de miine este nesigura."
Iata deci un intreg oras infloritor, plin de viata si activitate, exact la virful prosperitatii lui - prezervat aproape perfect: oua care nu s-au spart, piinea inca in cuptor, monedele inca pe taraba…Vase si sobe cu vase care inca aveau oasele carnii care se pregatea in ele. Pravaliile inca avind ceapa, fasole, masline, nuci si smochine la vedere.O gramada de oase de peste au fost gasite linga o pravalie care vindea peste. Un prinz de piine, salata, placintele si fructe inca erau pe o masa…Funii si plase apartinind unor pescari necunoscuti…au fost toate pastrate. Pina si paiele dintr-o cutie in care se transportau ceva pahare de sticla…pina si ele au fost prezervate.
Suluri de papirus, facute scrum dar inca se pot citi, spunindu-ne de disertatii in muzica si alte subiecte. Taverne, cofetarii, locuri unde erau jocuri de noroc, un stadion cu peste 20.000 de locuri, teatre, bai publice, strazi cu sisteme de canalizare, si trotuare ridicate mai sus decit strada, case cu sistem de apa si canalizare si mii de lucrari de arta.Obiecte de uz zilnic, cum ar fi sticlute de parfum, borcane de sticla, ace de cusut, maturi, tavi de copt prajituri, si alte vase de bucatarie gasite in toate casele. Au mai descoperit vaze de flori, faiante, mozaicuri, murale pictate, statui de marmura, giuvaieruri de aur, lanterne de argint, amulete , icoane religioase, si mobila din cea mai frumoasa.
Excavatiile in Pompei continua si astazi, se presupune ca doar o treime din oras a fost decoperit pina acuma. Dar, Vezuviu continua sa …tuseasca; eruptia cea mai recenta a fost cea din 1944. Va mai ingropa Pompeii inca odata?
…………………………………………
Am gasit informatiile astea despre Pompei ca fiind mai mult decit informatii istorice, care sa satisfaca doar o curiozitate…Daca ati avut prilejul sa vedeti unele dintre mozaicurile sau picturile care au vazut lumina zilei pina acuma …o sa intelegeti ca probabil intre Sodoma si Gomora si Pompei si Herculane, nu exista mare diferenta.
In ultima vreme am auzim tot mai mult despre tot felul de calamitati naturale care se intimpla in intreaga lume. Ca si cind natura insasi nu mai poate sa suporte pacatul si se razvrateste impotriva omenirii. Imi amintesc ca portiunea aceea de plaja unde a avut loc acel Tzunami urias acum citiva ani, era socotit marketul cel mai cunoscut pentru cei care cautau relatii sexuale cu copii…
M-am cutremurat citind despre felul cum unii au murit protejindu-si ce aveau mai pretios…argint, aur, sau pe cei dragi. Daca o astfel de catastrofa s-ar intimpla in acest moment cu tine…unde te-ar gasi, si ce ai incerca sa salvezi? Mi-am pus si eu intrebarea si ti-o pun si tie…Unde te duci? Unde ai sa alergi? Ai vreo speranta? Sau…tot ce ai este acum, si …aici…?
No comments:
Post a Comment