Anonymous has left a new comment on your post "UN SFIRSIT? SAU UN NOU INCEPUT?":
As vrea sa raman sub anonimat.Nu numele conteaza ci mesajul. Vreau doar sa ne facem o analiza fiecare in dreptul nostru personal.
Am lucrat o perioada de timp ca electrician de inalta tensiune. Stiu ce inseamna electrocutarea. Aici scapa 1 la o 100, sau chiar la 1000.Am avut 2 colegi care datorita electrocutarii si-au pierdut mana dreapta. Unul a iesit la pensie iar celalalt inca lucreaza ca tablotar. Acesta din urma era (si este) foarte batjocoritor fata de credinta, fata de pocainta.
Am auzit personal o marturie a uni om pocait, care desii nu avea televizor acasa dar se uita la sevici, savurand filmele la TV. Intr-o zi, cade de undeva de la inaltime si ramane paralizat. Stiti care a fost gandul sau acolo jos unde a ramas cazut si nemiscat? Iata-l: "vai de mine ca mor nemantuit!" Era un membru poate mai activ ca multi dintre noi. Era un cantaret placut. Dumineca de dumineca se consacra slujirii prin cantare in diferite adunari. Poate ca cineva va zice: ei si ce are ca se uita si el la televizor?! Si vreau sa va zic: CA ARE! Si bine ar fi sa credeti, ca o data tot o sa credeti dar sa nu fie pre tarziu!
Omul acesta dupa cazatura era lucid, constient, mintea ii functiona dar paralizat de la gat in jos, putea doar atat sa zica: vai de mine ca mor nemantuit! Fratele acesta marturisea si zicea: "in clipa aceea mi-am vazut toata viata mea si am inteles atunci ca nu pot fi mantuit ca televizorul era idolul meu. Mi-am vazut placerea de-a sta in fata lui savurand imagini si acum imi dadeam seama ca aceste lucruri nu fac putinta ca omul sa fie mantuit." Disperarea acestui om era atat de mare ca o agonie, o groaza era peste el, aceea de-a fi pierdut pt. totdeauna. Nu stiu daca cineva dintre noi a trit-o pe propria piele. Dar fratele zicea ca este GROAZNIC. A durat ceva timp, luni de zile si familia il intorcea de pe o parte pe alta. Dar prin Harul lui Dumnezeu, dupa marturisirea pacatelor, un grup de frati s-au rugat pt. el la Dumnezeu si conform sfintelor scripturi din Iacov 5:13-16 Dumnezeu l-a vindecat, intr-o clipita. Astazi este un om credincios lui Dumnezeu si cu o familie destul de numeroasa il lauda pe Domnul ca i-a mai dat vreme de pocainta. Personal l-am vazut si auzit marturia lui, martori fiind acolo chiar pastorul si alti frati din biserica dansului, chiar tatal sau.
Doamana Rodica, consider c-ati avut un mare Har sa scapati de la moarte si sa fiti astazi in viata. Eu cred ca daca ati fi fost pregatita pentru rai Dumnezeu v-ar fi luat de atunci. Dumnezeu ia pe oameni de pe pamant atunci cand ei sunt gata pentru cer. Nu are de ce sa-i mai tina cad sunt deja gata. Agricultorul secera graul cand e copt, nu-l tine pina la toamna. Dumnezeu nu e mai prejos ca un agricultor, El a spus ca graul il va strange in granar iar pleava o va arde. V-ati gandit vreo-data cine simbolizeaza pleava?
Din cercetarile Scripturilor consider ca astazi mai mult ca oricand in biserici este mai multa pleava decat grau. Cum se intelege ca doi frati de credinta, botezati, care se roaga la acelasi Dumnezeu; unul vede pacat: televizorul( care mai mult de jumatate este de la cel rau), internetul( care desii detine informatii bune este folosit mai mult spre pacat ), apoi sarbatorile crestine care nu se deosebesc de lume, unde mai pui ca asa zise surori il corecteaza pe Dumnezeu prin : vopsirea parului, spincenare, etc, oprirea nasterii de copii( ca doar avem intelepciune, dar a cui?, precum si imbracamintea barbateasaca ). Apoi atatea simboluri precum verigheta, bijuterii, etc.
Iar celalalt frate pt. el toate-s bune si frumoase si nu se poticneste cu nimic. Dumnezeul lui ii accepta de toate. Credeti ca unul e fanatic si celalalt este adevarat crestin? Oare pot cei doi sa mosteneasaca raiul impreuna? S-ar intelege ei bine amandoi in Imparatia Cerurilor?
Aici e problema ratacirilor, cine are ochi deschisi, minte inteleapta si duh de pricepere si conoastere sa deoasebeasca sfintirea de taina faradelegii de care zice Scriptura ca se afla amandoua in adunarile noastre crestine!
.........................
Rodica Botan has left a new comment on your post "INTR-ADEVAR - NU CONTEAZA NUMELE...CI MESAJUL!":
Intr-adevar ...n-am fost pregatita pentru rai...si nu cred ca prin faptele mele am sa pot sa fiu vreodata pregatita...
Ce ma face insa sa ma uit cu curaj inainte este faptul ca Domnul Isus m-a iubit pe cind eram total nepregatita...si a murit si pentru mine ca sa-mi asigure salvarea.
In rest...cine maninca sa binecuvinteze pe Domnul si cine nu maninca sa faca la fel. Sint multe lucruri bune pe care trebuie sa le facem si daca stam aproape de Dumnezeu , El este credincios si drept si ne vorbeste personal. Orice poate deveni idol.
Sint de acord cu dumneavoastra ca TV-ul poate si este o sursa de gunoi. La fel si internetul. La fel si cei care merg la biserica doar sa observe cum sint imbracati ceilalti sau cum se comporta...si sa faca observatii. Daca o fac din dragoste- Domnul sa-i binecuvinteze- daca o fac doar din spirit de gilceava, si de judecata, eu zic ca Domnul sa-i mustre. De fapt, orice am face, daca nu facem din dragoste...zanganim degeaba.
Multumesc pentru mesaj...Domnul sa va binecuvinteze...
2 comments:
Intr-adevar ...n-am fost pregatita pentru rai...si nu cred ca prin faptele mele am sa pot sa fiu vreodata pregatita...
Ce ma face insa sa ma uit cu curaj inainte este faptul ca Domnul Isus m-a iubit pe cind eram total nepregatita...si a murit si pentru mine ca sa-mi asigure salvarea.
In rest...cine maninca sa binecuvinteze pe Domnul si cine nu maninca sa faca la fel. Sint multe lucruri bune pe care trebuie sa le facem si daca stam aproape de Dumnezeu , El este credincios si drept si ne vorbeste personal. Orice poate deveni idol.
Sint de acord cu dumneavoastra ca TV-ul poate si este o sursa de gunoi. La fel si internetul. La fel si cei care merg la biserica doar sa observe cum sint imbracati ceilalti sau cum se comporta...si sa faca observatii. Daca o fac din dragoste- Domnul sa-i binecuvinteze- daca o fac doar din spirit de gilceava, si de judecata, eu zic ca Domnul sa-i mustre. De fapt, orice am face, daca nu facem din dragoste...zanganim degeaba.
Multumesc pentru mesaj...Domnul sa va binecuvinteze...
imi permit sa-mi dau si eu cu părerea... uneori Domnul alege să ne țină in viață pentru că mai avem ceva de facut aici pe pământ. Pentru că are "nevoie" de noi pentru a lucra in viata celor din jurul nostru.
Eu m-am "format" ca sa spun asa citind invataturi crestine pe internet, si chiar acum cand frecventez o biserica adevarata, (adica nu virtuală) trebuie să recunosc ca adevarata hrană spirituală o găsesc tot pe internet datorită unei persoane extraordinare... iar aceasta persoană povestea la un moment dat că era atat de obosita, incat s-a rugat Domnului ca, de ziua ei s-o ia acasa.. iar in linistea care s-a facut a auzit glasul Domnului care i-a spus: "Mai am inca nevoie de tine!" În acel moment am știut că eu sunt una dintre persoanele pentru care Domnul nu a raspuns acelei rugaciuni... i-am multumit Domnului pentru ceea ce a facut, pentru acea dragoste insondabilă, mai presus de intelegerea noastră... Oare ce s-ar fi ales de mine daca rugăciunea i-ar fi fost ascultată?
Post a Comment