LECTIILE LUI SCOTCH...

Acum vreo doua saptamini, am pierdut-o pe Jeanny – dragalasa catelusa a lui Deb. Inca nu am gasit-o. Deb ii duce dorul, desi nu mi se plinge – ca stie cit de rau imi pare…dar cautind-o pe la organizatiile care aduna ciinii pierduti…a dat de un alt ciine care i-a picat ei cu tronc si care daca nu l-ar fi luat ea, era déjà pe lista sa fie pus sa doarma somnul de veci.

Numele lui zdreanta (ca seamana cu Zdreanta a lui Arghezi) este Scotch… Cind l-a luat de la “pension”, Deb zicea ca ingrijitorii au zis ca este un ciine tare trist… si erau bucurosi ca si-a gasit stapini.

Primele zile insa au fost mai grele, pina ce s-a obisnuit cu noua casa. Si cum am norocul sa am partea mea in afacerea asta, desi nu sint mare iubitoare de animale, a trebuit la citeva zile dupa ce l-au adus acasa, ca sa ma duc sa-i dau drumul sa se duca afara sa-si faca treburile, cind stapinii lui au fost plecati. Deb il tinea in baie. Acolo avusese unul din patuturile lui Jeanny…cu o perina matasoasa pe o parte si catifelata pe aialalta…sa se simta ‘mnealui ca in palatul lui Truman…ce mai! Doar ca Scotch…s-a decis sa foloseasca perinile …pentru alte “trebi” … si asa si-a pierdut dreptul la perini in cel mai scurt timp.

Ok… Am deschis deci usa la baie si l-am invitat pe Domnul Scotch afara, cu tot ceremonialul… facindu-i complimentele de rigoare… A iesit apoi pe usa sufrageriei afara din casa si a luat-o la fuga prin curte ca un zevzec… nici vorba sa-si faca treburile, iar eu dupa el de frica sa nu-l pierd si pe asta …ca nu stiu ce scuze as mai fi avut. Ii place cred sa-si faca treburile doar pe perini de matase... si abia l-am facut sa intre inapoi in casa dupa multa alergare. Dar cind s-a vazut el in sufragerie – nici gind sa-l pot indupleca sa intre din nou in baie…doar nu era prost - sufrageria mirosea frumos de la luminarile ce le tot aprinde Deb pe acolo …locul este larg si luminos…ceva perne uscate pe canapea…numa sa huzuresti…

El n-a vrut sa intre in baie…eu n-am vrut sa-l las sa stea singur in casa, dar nici sa-l iau in brate sa-l duc in baie n-am vrut. Stiam ca Deb si Danny sint pe drum sa vina acasa - asa ca mi-am zis eu ca stau si ii astept. Se puse Domnul Zdreanta linga usa si se facu ca mort…cu labele in sus…numai ochii aia de faianta ii mai miscau din cind in cind sa ma urmareasca sa vada ce fac…altceva nimic. Am zis eu ce-am zis, am amenintat, l-am si impins cu piciorul…nimic!!! Douazeci de minute a facut-o asa pe mortul… ma sfida doar cu ochii aia negri si …isi arata coltisorii din cind in cind… dar n-a indraznit sa miriie… era doar pe-aproape. Una din labute incepuse sa-i tremure de stat in pozitia aia… dar nu s-a miscat cum nu s-a miscat covorul de sub el. Indaratnic, ma sfida doar si apoi inchidea iara ochii sa nu ma mai vada.

Si am stat… si am stat… si am stat asa de m-am urit… Si mi-am zis eu…He-hei…daca n-ar fi Deb stapina ta …cum as scoate eu bizdicii aia si indaratnicia aia din tine… ai fi fericit sa intri in baie numai ca sa scapi de mine si cind ti-as arata directia cu degetul… ai prinde tu viteza…
…………………..
Dar stind acolo asteptind sa se miste Scotch sau sa-i vina stapinii acasa - am avut timp sa ma gindesc si la alte lucruri… m-am gindit ca oricit as fi de suparata pe bietul Zdreanta- imi arata o latura a vietii mele pe care n-as fi putut s-o vad asa de bine daca nu mi-o arata el… un ciine mic si prapadit. M-am gindit la mine, la noi, oamenii… la indaratnicia noastra… Facem atitea alegeri proaste in viata …si de cele mai multe ori sintem constienti ca nu e bine ce alegem. Daca n-ar fi Domnul Isus sa se puna intre noi si dreptatea Lui Dumnezeu… ar fi vai si-amar de sufletele noastre. Ca, uite, nu sintem mai breji decit Zdreanta…stam si-L sfidam pe Dumnezeu, legile Lui si dreptatea Lui… nu-i nimic de capul nostru, si eram gata de adormirea pe veci…Eu cel putin… stiu exact cum este sa treci pe linga moarte si sa ti se mai dea clipe de respirat - si totusi… atita ambitie si indaratnicie salasluieste atit de adinc in noi, ca nu vrem, nu vrem si pace sa fim ascultatori de Stapinul nostru…

Daca n-ar fi fost Domnul Isus sa ne recupereze, sa ne rascumpere, sa se dea chiar pe Sine insusi pentru noi, sa ne mai procure timp si sa mai aiba rabdare cu noi… Daca n-ar fi fost El… ce ne-am fi facut?

Psalm 123:1-2…"La Tine imi ridic ochii, la Tine care locuiesti in ceruri. Cum se uita ochii robilor la mina stapinilor lor, si ochii roabei la mina stapinei ei, asa se uita ochii nostri la Domnul Dumnezeul nostru, pina va avea mila de noi."

……………………..