Dar treaba de astazi trebuie sa v-o spun neaparat…nu de alta dar sint sigura ca daca sinteti ca si mine, “va furati singuri sapca” si voi de multe ori.
Astazi am fost in zi de post- cel putin pina la ora 12 amiaza cind dupa ce am dat din migrena in greturi m-am hotarit sa beau o cafea si sa iau un Excedrin ca sa pot sa stau pina la sfirsitul zilei de lucru. Si m-a apucat asa o stare de nemultumire cu mine insami…ca nu-s in stare sa imi tin promisiunea.
Mi-am amintit insa ca Mary Alice ne-a spus ieri ca atunci cind ei i se intimpla ceva rau, are probleme pe care singura nu le poate rezolva…si-a facut obiceiul ca in loc sa intre in panica…cum i-ar place diavolului… sa se bucure si sa astepte, si sa anticipeze ce lucruri minunate o sa faca Domnul pentru ea. Si ca sa ne ilustreze si mai bine acest gind s-a asezat pe un scaun si statea doar pe marginea scunului , parca gata , gata sa sara in sus de bucurie in asteptarea rezolvarii pe care i-o va aduce Domnul.
Si stind asa descumpanita am inceput sa ma rog… asa cum ma rog de obicei …dar parca totusi altfel…Mary-Alice era ieri asa de confortabila in discutiile ei cu Domnul si despre Domnul ei, incit a reusit sa strecoare in inima mea un strop din intimitatea pe care o experimenteaza ea in relatia ei cu Tatal Ceresc. Am fost chiar invidioasa…
Si cum stam asa necajita ca n-am fost in stare sa-mi duc jertfa pina la capat, gindurile ce le aveam s-au schimbat incet si ma gindeam ca ma uit la Tatal Ceresc ca la un zbir neintelegator…in loc sa ma uit la El ca la un parinte plin de mila si de grija pentru copilul lui. Pai daca copilul nostru se porneste sa faca o treaba si nu e in stare sa o termine si vine la noi sa ne spuna- si vedem noi cu ochii nostrii ca e prea greu, prea mult pentru el…ne suparam pe el? Atunci cum indraznim sa ne inchipuim ca Tatal nostru Ceresc care stie totul totului tot despre noi, nu s-a milostivi de noi si nu ne-a privi cu ingaduinta si intelegere? Daca jertfa Mintuitorului- oferita de insusi Dumnezeu, nu poate sa ne explice suficient bunatatea Lui in dragoste fata de noi…atunci ce o s-o faca?
7 comments:
siiiiii ... ce minuni a facut?
hai spune-ne si noua ca eu is curioasa ;))
Deb a fost astazi la doctorul de la Stanford. Si n-am primit deocamdata nici o veste proasta...ci am ramas in continuare in mina Lui...Eram tare speriata, ca nu se simte bine...dar desi Deb are un tapus...se poate trai cu el deocamdata...
Ne luam crucea in fiecare zi- iar astazi dupa amiaza, nu i-am mai somtit greutatea...si miine...este o noua zisi am sa traiesc minunea zilei de miine. Si tot asa...
Ce bine este da dai grijile Domnului.El stie ce sa faca cu ele...
Vino la plimbare sa ne rugam pentru Nesu, un tanar care are nevoie de rugile noastre, draga mea Rodica.
Vin la plimbare elena...ca e primavara si e frumos...sa ne rugam Domnului la orice vreme si unii pentru altii...
Eu la Dumnezeu vin cu nemulțumiri sau mulțumiri nu cu soluții. De câte ori mi se întâmplă ceva bun mulțumesc lui Dumnezeu, aproape involuntar. Când sunt nemulțumită de viață protestez. Rar îl rog altceva decat ce spune în TATAL NOSTRU....
Nu știu de câte ori l-am rugat ceva concret căci nu tin minte să îmi fi îndeplinit mai mult de două - trei dorinti în toată viața și astea mai mult un fel de cerseală de apărare. La Dumnezeu mă rog să facă ce este mai bine, la Iisus mă rog si dacă vreau să vină autobuzul mai repede... Si vine.
La Dumnezeu nu mă pot ruga cu mărunțișuri că mă rog degeaba, el are altă viziune asupra vieții, el stie ce trebuie să facă. De multe ori ceea ce l-as ruga eu este mai rău decat ceea ce face el...
Si încă ceva Mă tem să îl lingușesc pe Dumnezeu. De exemplu după tatăl nostru unele Biblii spun ...Că a ta este împărăția, puterea și slava... Eu prefer să închei cu AMIN ! Slăvirea mi se pare lingușeală.
Dar am impresia că scriu pe aături de subiect.... O zi bună și spor la treabă.
Grijuri, grujuri ... Și eu mă lupt din greu cu ele. Învăț să le arunc asupra Lui, dar le iau mereu înapoi să le port eu. Ce-i de făcut cu noi ... Doamne, du-ne pe stânca pe care n-o ptem ajunge!
Si eu am probleme mari cu ingrijorările. Le tot arunc asupra Lui și apoi le iau înapoi ... Biata inima mea nu știe sau nu vrea să se odihnească. Ne rugăm împreună. Avem șansa să fim printre cei slabi în care găsește El plăcerea să-Și arate puterea.
Post a Comment