Prietena mea din Bucuresti, Carmen Bogdan, mi-a trimis un link si un compliment. Mi-a scris... "doamna de la cimpoi imi aminteste de tine". Am deschis repede - curioasa, sa vad...cine, ce si cum. Si ce sa va spun, complimentul m-a uns la inima. Acuma doamna de la cimpoi arata bine ( asta-i una la mina) si comparatia a fost placuta...dar gindul ca cineva se gindeste la mine in sensul ca la cineva care si-ar pune toata suflarea ca sa cinte despre "Maretul Har"...asta mi s-a parut complimentul cel mai minunat...Ca frumusetea trece ( a trecut) , si silueta se duce ( s-a dus de mult si aia) ...si multe trec pe neobservate. Dar daca am reusit sa suflu in cimpoiul asta de viata ceva pentru Slava Lui Dumnezeu- asta va ramine.
Ia vedeti ce bine-i sta doamnei cu cimpoiul...
4 comments:
E draguta doamna si cantecul. Tu esti mai draguta !
Ceea ce va apropie este insa cantecul vostru pentru Dumnezeu....
Ma bucur ca ai fost ca de obicei pe aceiasi "lungime de unda" si ai patruns intrega valenta dincolo de modestele mele cuvinte. Surori in Hristos , asta face posibil sa putem comunica si intelege dincolo de cuvinte...si "cantecul" tau inchinat Domnului e foarte frumos si plin de dragoste...
Te imbratisez cu multa dragoste in Hristos
Carmen
cherie ...as vrea sa cint o cintare cu tine...o cintare pentru Dumnezeu...Ai vrea sa cinti cu mine?
Te-am priceput iubita mea...si-mi place si cintecul tau. Cintam in acelasi cor...
Post a Comment