TRAIND CA PUIUL IN GAOACE...

N-am mai scris nimic in ultimele zile. Am obosit…trup si suflet. Am luat xanax…si am asteptat sa treaca oboseala. Scrisul pentru mine face ceea ce face o masina de cafea cu boabele de cafea sfarimate…acel proces care ridica apa la temperaturi inalte si scoate esenta din boabele coapte de cafea sfarimata- procesul prin care se lasa zoatul la o parte si o ceasca aburinda de lichid cafeniu si aromat in cealalta parte. Dar…Xanaxul n-a lasat boabele mele sa se sfarime si nici apa sa se incalzeasca suficient ca sa poti obtine in cele din urma o ceasca de “viata”…aromata. Si dupa cum m-am simtit in ultimele zile…nu cred ca v-ar fi placut ceasca respectiva…ati fi luat-o poate politicosi si cind m-as fi uitat in alta parte ati fi golit-o in vreun ghiveci de flori…

 

Ieri vrind sa mai vad ce este prin lume ( oare mai este ceva nou?) am pus TV-ul pe News si am auzit ceva despre China si Statele Unite care mi s-a parut interesant. Si nu interesant politic…desi pina si daca esti afon la stiintele politice unele lucruri sint asa de evidente ca nu poti sa le treci cu vederea…dar mi s-a parut ideea respectiva valabila si pentru viata noastra de credinta. Se prezenta accensiunea rapida a Chinei si reversul observat la Statele Unite. Se comentau motivele. Si ceea ce mi s-a parut interesant era faptul ca se spunea ca Statele Unite nu mai au viziune pe termen lung si nu iau masuri si nu fac decizii uitindu-se departe in viitorul acestei tari. Asta era toata diferenta. Unii ziceau ca democratia nu este cea mai ideala forma de conducere – si in putina mea intelegere am ajuns totusi sa le dau dreptate…si altii spuneau ca faptul ca aproape la fiecare doi ani se schimba oamenii din conducere ( de fapt se schimba la 4 ani dar la fiecare doi ani se incepe un alt proces de alegeri- alti oameni, alte idei, alte directii) face ca oamenii pusi in conducerea tarii sa nu se gindeasca la viitorul tarii pe termen lung ci sint tentati sa caute solutii si impliniri care se pot face pe termenul scurt in
care sint ei la conducere…Si tara merge in zig-zag dupa cum o trag sau imping cei de sus…( nu Cel de sus)

 

M-am gindit eu ca noi credinciosii nu traim in viata noastra personala o democratie totala. Daca acceptam Mintuirea si acceptam pe Christos ca Mintuitor, atunci viziunea Lui, viziunea Bibliei devine forma de conducere in care umblam…si atunci incidentele marunte ale vietii de fiecare zi par a fi niste fleacuri – pentruca viziunea Lui nu este de scurt metraj, pentruca viziunea Lui ne duce dincolo de limitele impuse de starea noastra actuala – omeneasca.

 

Cind privesti dincolo de inconvenientele noastre marunte, de dureri si necazuri si chiar moartea fizica, poti sa vezi succese si impliniri pentru care nu mai este nevoie sa iei xanax ca sa-ti linistesti mintea…

 

Ma gasesc adesea traind ca puiul in gaoacea de ou…inainte de a realiza ca are cioc si poate sa o sparga…

 

2 Corinteni 4:16-18 " De aceea, noi nu cadem de oboseala. Ci chiar daca omul nostru de afara se trece, totus omul nostru dinlauntru se inoieste din zi in zi. Caci intristarile noastre usoare de o clipa lucreaza pentru noi tot mai mult o greutate vesnica de slava. Pentruca noi nu ne uitam la lucrurile cari se vad, ci la cele ce nu se vad; caci lucrurile cari se vad, sint trecatoare, pe cind cele ce nu se vad, sint vecinice.”