06 July 2011

O POEZIE MAI VECHE...SI MIINE N-O SA FIM SINGURI...

Rodica Botan


Joi pe la spital, am plins
De unul singur!
Stiu ca vinerea la rugaciune,
Plingeti toti…
Pentru oamenii in suferinta,
Pentru oamenii fara credinta,
Pentru cei saraci…
Si chiar si pentru hoti…
Dara joia la spital,
Nici un frate, nici o ruda,
Nici un strop de apa uda!
Joi, pe la spital,
Am plins de unul singur!
Si admir…Ce pietate,
Ce strinsa fratietate;
Cita dragoste aveti de cei in suferinta…
Si ce simtire imbracata-n umilinta...
Cite lacrime varsati pentru necunoscuti;
Pentru cei flaminzi si cei desculti…
Si tot focul ce-l aprindeti vinerea,
De cuprinde si trezeste toata firea…
Numai ca joi seara, la spital,
Cind eram aproape-un caz mintal
De durere si ingrijorare,
Nu era prin jur nici o miscare…
Numai eu…speriat si tulbur!
Numai eu…plingind de unul singur!!!

2 comments:

Liliana said...

Azi,toate gandurile celor ce va sunt aproape,unite in rugaciune ,se indreapta catre dv.
Dumnezeu sa va ajute si sa fie cu dv. si fica dv.!

A.Dama said...

Noi am avut rugaciune miercuri. Am acoperit cu rugaciunile noastre si joia. Mai ales ca ruga isi are netimpul ei.
Intre cer si pamant se colecteaza rugaciunile si se sorteaza. Si nu mai conteaza distantele geografice.
Fiti incurajate! :)