de Rodica Botan
Ma simt lipsita de confort in propria mea piele…
De multe ori gindesc ca-i tare, tare strimt…
Alteori parca-s inchisa cu lacat si zabrele…
Si inc-alt` data parca-s numai eu pe-intreg pamint!
Tot ce as vrea sa fac e interzis de lege,
Si tot ce trebuie sa fac n-am chef de loc sa fac;
Nici eu pe mine n-am spor a ma-ntelege…
Si pentru-asa o stare nu cred ca este leac…
O truda fara margini ne fura far`rusine,
De darul timpului ce-i tare, tare pretios…
Se scurge vremea noastra cu repeziciune
Si vorba aluia…tot ce-a mai fi, deja a fost!
………...
Asa ca
…nu cred ca ma mai misc de-aci…ca n-are rost!
No comments:
Post a Comment