UN INTERVIU NEOBISNUIT...

Ai vrea să-mi iei un interviu, deci... zise Dumnezeu. - Dacă ai timp... i-am raspuns. Dumnezeu a zâmbit. - Timpul meu este eternitatea... Ce întrebări ai vrea să-mi pui? - Ce te surprinde cel mai mult la oameni? Dumnezeu mi-a răspuns: - Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească...,  iar apoi tânjesc iar să fie copii; -că îşi pierd sănătatea pentru a face bani....., iar apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea -Faptul că se gândesc cu teamă la viitor şi uită prezentul,  iar astfel nu trăiesc nici prezentul nici viitorul; -că trăiesc ca şi cum nu ar muri  niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit. Dumnezeu mi-a luat mâna şi am stat tăcuţi un timp. Apoi am întrebat: - Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecţiile de viaţă pe care ai dori să le înveţe copiii tăi? - Să înveţe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe care îi iubesc.....şi că durează mai mulţi ani pentru ca acestea să se vindece; să înveţe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puţin; -să înveţe că există oameni care îi iubesc, dar pur şi simplu încă nu ştiu să-şi exprime sentimentele; să înveţe  că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru şi ca pot să-l vadă în mod diferit; -să înveţe că nu este suficient să-i ierte pe ceilalţi şi că, de asemenea, trebuie să se ierte pe ei înşişi. - Mulţumesc pentru timpul acordat....am zis umil. Ar mai fi ceva ce ai dori ca oamenii să ştie? Dumnezeu m-a privit zâmbind şi a spus: - Doar faptul că sunt aici,                    Întotdeauna.                                                             OCTAVIAN PALER