M-am gindit azi in mod special la ce anume mi-as dori cel mai mult in timp de ceata? M-am gindit ce anume m-ar calma si m-ar face sa scap de starea de confuzie si teama ca ma izbesc de ceva solid si devin ireparabila? Ca ceata n-o poti controla…Si mi-am dat seama ca singurul lucru care poate schimba starea mea de teama si ingrijorare si confuzie este pozitia mea - sa fiu atit de aproape de cladiri, oameni, obiectele din jur atit de aproape incit sa le vad, sa pot sa apreciez viteza cu care sa merg si distanta care s-o pastrez.
In viata noastra spirituala exista multa ceata in zilele astea. Secolul XXI care exceleaza in viteza cu care obtinem orice informatie este si secolul celor mai mari confuzii. Auzi zilnic tot felul de chestii care de care mai ciudate. Oamenii sint dezorientati – nu mai stiu nici ei ce cred. Unii au predicat Evanghelia o viata intrega si acuma s-au trezit cu o alta interpretare. Stau ce stau si iara o schimba. Si nu-i destul ca sint ei confuji dar mai prostesc si pe altii. In ceata se pot produce atitea accidente…nu neaparat intentionate dar asta nu scuza sau nu inlatura consecintele. Anul asta au fost evanghelisti care din cauza cetii s-au apucat sa faca socoteli sa afle cind este sfirsitul lumii. Probabil ca in ceata n-au vazut versetul ala care spune ca numai Tatal stie…si ca ziua aceea va veni ca un hot. Harold Campwell a crezut ca el e mai hot ca hotul…dar nu s-a brodit sa-i pice pasenta. Nu-i nimic, a mai facut o socoteala…tot pe ceata. Tot acolo a ajuns…la un loc de …dat cu capul”.
Altii s-au luat dupa Chris O. din Africa…Multa lume ar vrea sa traiasca Paradisul aici pe pamint si predica Evanghelia bunastarii, ca si cind Biblia ar minti cind spune ca in lume vom avea necazuri si sa biruim ca El a biruit. Unii in loc sa umble in ascultare umbla dupa daruri…nu-s multumiti cu darurile pe care le-au primit, ci sint ca niste copii nemultumiti care se uita la pachetul fratilor lor si se incapatineaza ca pe ala il vor. Avem si noi copiii si stim ce bine ne pica cind casa e plina de jucarii dar toti copiii trag de aceiasi jucarie…Ceata…nimic altceva…Cind nu vedem si nu intelegem, cind sintem confuji – précis e ceata. Tatal ii da unuia slujire, altuia mila, altuia darul de a incuraja…dar toata lumea vrea sa fie artist si sa cinte la harmonica.
Exista totusi o posibilitate de a evita accidentele . Sa stam atit de aproape de El, de Dumnezeu Tatal, Fiul si Duhul Sfint, de Cuvintul Lui, incit sa vedem clar, sa intelegem bine, sa nu ne ratacim, sa nu ne izbim unii de altii, sa nu ne pierdem si sa nu lovim pe altii din nebagare de seama…
Si e bine sa mai stim ca , “Cuvintul Lui este o candela pentru picioarele “ noastre…Ca daca stam si ascultam si asteptam in tacere …ii auzim glasul si ca El ne striga pe nume…Si ce-mi place cel mai mult este faptul ca daca totusi ne pierdem din nebagare de seama, Pastorul cel bun lasa turma si vine si ne cauta si ne scoate de prin scaietii unde ne-am incurcat lina…ne pune pe umerii Lui si ne duce inapoi la staul. Si ce oaie ramine nepasatoare cind e vorba de propria ei lina? In nici un caz eu…si sper ca nici tu…
No comments:
Post a Comment