18 December 2012

AVE MARIA...

     Ne apropiem de Craciun...si se aud cintecele Craciunului peste tot. In sfirsit parca s-au mai dezmeticit si Americanii si acuma nu se mai fa-la-la-la-la tot timpul. Mai auzi si povestea Craciunului in cintecele de prin magazine. Si stim cu totii povestea Craciunului...
     Stim tot si despre Maria...si o iubim si respectam cu totii...Pacat insa ca unii merg dincolo de limita ingaduintei. Una dintre porunci este sa avem un singur Dumnezeu...si numai Lui sa I ne-nchinam. Asa ca nu cred ca este corect sa avem cultul Mariei si sa ne inchinam ei, dar asta nu ma impiedica sa cred ca Maria a fost o fiinta extraordinara. Daca nu ar fi fost Dumnezeu nu o alegea sa poarte sub inima ei viata Fiului sau timp de 9 luni. 
     Cei care studiaza Scripturile si Istoria si stiu traditiile si obiceiurile timpului, spun ca Maria ar fi avut in jur de 14 ani cind a fost vizitata de ingerul Gavril. Pina acuma nu m-am gindit niciodata la ea ca la o adolescenta. Pai...am ramas cumva blocata cind mi-am amintit de copiii nostrii sau nepotii nostrii care au virsta asta. Sa fim seriosi...care este cel mai mare lucru pe care am putea sa il incredintam lor? Ce lucru de valoare pe care il aveti ati fi dispusi sa-l dati pe mina lor la 14 ani: casa...sau masina...sau banii...sau sa-l lasati pe cel mai mic cu ei ...vreo...citeva luni cel putin...
      Maria intreaba pe Ingerul Gavril doar cum o sa se intimple minunea din ea...si nu pare absorbita de grija pentru viata ei...ca sint sigura ca stia ca o femeie insarcinata si fara barbat poate sa fie omorita cu pietre. Ce mi se pare si mai confuz este faptul ca nu cere voie sa discute cu Iosif mai intii si sa-si aranjeze situatia. Si nici cind pleaca ingerul nu se grabeste sa-si rezolve problema asta uriasa. Trebuie ingerul sa se duca la Iosif si sa-i spuna situatia ...ca Maria isi vede de treburile ei nestingherita de ingrijorari personale.
      Sintem atit de imaturi...noi avem Cuvintul Domnului in mina si cunoastem istoria omenirii de la inceputurile ei si pina la sunetul ultimei trimbite...si cu toate astea sintem sufocati de ingrijoarari si lipsiti de credinta si fara nici un pic de ascultare. Ceea ce Dumnezeu i-a cerut Mariei a fost un lucru extraordinar- a fost din punct de vedere omenesc un sacrificiu urias. Maria o fi avut si ea visurile ei despre casatorie si nunta si...luna de miere...asa cum isi fac fetele noastre...si domnisoare de onoare si rochie de mireasa...Avea doar 14 ani...
     M-am oprit la punctul asta sa ma intreb daca si ce sacrificu a cerut Dumnezeu de la mine vreodata si ce raspuns i-am dat...si am cazut...pe ginduri. Si inca odata...nu am alunecat...am cazut!
   

4 comments:

marta said...

Bun gind

Rodica Botan said...

Ma munceste citeodata...

Anonymous said...

Sora Rodica, ia seama la faptul ca plutesti intre adevar si fabulatie: Adevarul este scris in Scriptura, iar FABULATIA este rodul mintii omenesti, dar nu uita, oricat de veridica ar parea, fabulatia ramane o minciuna gogonata

Rodica Botan said...

Fratele meu sint gata sa corectez orice as fi gresit. Ati putea sa-mi spuneti ce anume este fabulatie? Ca nu imi dau seama despre ce este vorba...ori nu m-am exprimat corect ori nu ati inteles dumneavoastra bine. Dar am nevoie sa stiu exact la ce va referiti...ca altfel n-am cum sa corectez sau sa incerc sa ma exprim mai pe inteles...Multumesc