Timpul este o masura tare interesanta...Unii au ales sa-l masoare intr-un fel, altii intr-alt fel. Tot felul de calendare. Diferite culturi au diferite calendare. Nu vorbesc ca un cunoscator de istorie...poate ar fi trebuit s-o consult pe sora mea care are masterat in istorie- dar vorbesc din putinul pe care-l stiu. Notiunile noastre omenesti despre timp nici macar nu sint asa importante. Imi amintesc o fraza de pe vremea liceului...- nici nu mai stiu cine a scris-o...cum ca timpul este "masura cu care ne masuram destramarea"...Oare nu-i chiar asa?
Si vine anul nou si ne bucuram nici noi nu stim de ce anume ca habar n-avem ce aduce anul. Eu locuiesc in partea saraca a orasului. Cind se apropie ora 12 vecinii mei scot fiecare armele care le au- si va marturisesc ca te trec fiorii - parca as fi in plin razboi. Unii au automate si auzi cum zangane ritmic cartusele pe teava pustii...Nu au bani de multe lucruri dar se pare ca pentru amunitie au. Iti vine sa te asezi pe podea sa nu cumva sa treaca vre-un glonte prin zidurile astea de carton presat si sa te mintuie de zile.
Timpul...cit a trecut si cit mai este. El insusi un voiajor prin viata noastra. Sau noi calatorim prin el? "Privitor ca la teatru" zice glossa lui Eminesc- asa sa ne simtim...si uneori asa si pare ca sintem; doar spectatori ai vietilor noastre si a celor din jur pe care Dumnezeu ni i-a dat sa ne tina companie pe parcursul calatoriei noastre prin timp.
Ce a fost am aflat- ce va veni...nu s-a aratat inca. Dar necunoscutul nu este cu totul infricosator cind il tinem pe Mintuitorul nostru de mina. El ne poate duce la o destinatie precisa, la un liman placut...la o viata eterna, unde nu vom mai celebra trecerea prin timp. Anul care a trecut a fost greu...si poate si pentru voi a fost greu...dar l-am razbit pentruca n-am fost singura. In anul in care intrati, luati-va un tovaras de drum...un ghid...unul care cunoaste toate vaile si inaltimile, si ascunzisurile si pericolele...unul care sa va poata scoate din incurcaturi si care sa va poata apara de hoti si de tilhari...acei care vin sa jefuie si sa minta si sa ne fure bucuriile, sa ne sperie cu umbrele lipsite de putere ale celui rau- ca nu poate sa faca nici dusmanul mai mult decit i s-a ingaduit.
Va implor, nu intrati singuri in noul an...luati-L pe El ca partener de drum, ca sa nu fiti singuri in necunoscutul anului in care intrati...
14 comments:
Lucian Blaga: "Opreste trecerea. Stiu ca unde nu e moarte, nu e nici iubire, - si totusi te rog: opreste,
Doamne ceasornicul cu care ne masori destramarea."
Se putea gasi relativ usor, cu Google, cum am gasit si eu.
M-am gindit ca e el...dar n-am avut indemnul sa il caut. Am recunoscut ca nu e gindul meu...si mi-a fost de ajuns. Se putea gasi usor, ai dreptate- dar n-am avut chef sa caut. Cred ca nu este nici ilegal si nici impotriva eticii...Tu ai vrut sa stii si ai aflat. Felicitari!
Nu am facut nici un repros (doar e 31 decembrie), am oferit doar o informatie.
La multi ani fericiti!
Wow ! Am vazut pozele dintr-un post de mai jos. Tu chiar traiesti in heartland(ul american) ! Nu am mai cunoscut pana acum oameni, (romani sau altfel), care chiar traiesc in America rurala, si nu doar in suburbii cvasi-rurale. Cred ca este, intr-adevar, o experienta interesanta, si posibil si anxiogena pt un roman obisnuit de secol XXI. (Desi nu stiu daca esti prima generatie de emigranti acolo sau a mai multa.)
Si eu fac parte din fanii lui D-zeu...I'm batting for His team, cu alte cuvinte, desi nu in mod profesionist, si e mai curand I'm rooting for His team decat chiar batting activ. Dar cred ca e important...desi, zau, il inteleg si pe Christopher Hitchens, care efectiv a fost ateul meu preferat, si le-as dori tuturor ateilor sa fie asa ca el, si-mi pare asa de rau ca a murit, si, de fapt, in ciuda presei, nu ateismul a fost principala tema care i-a caracterizat ideile sale, ci, in fond, secularismul etic cat mai angajat politic...ceea ce pt mine i-a inaltat in mod deosebit valoarea ca educator public.
Godt Nytt År ! (Un an nou fericit, pe lb norvegiana)
Uite un cantec de muzica populara norvegiana de acum vreo 100 de ani, despre un lautar care avea doar o singura vaca, dar a renuntat la vaca astfel incat sa-si capete vioara inapoi !
http://www.youtube.com/watch?v=gPBEqpggN3Y
CEI CARE SE AFLA PE CALEA CATRE CER NU VOR FI MULTUMITI SA CALATOREASCA SINGURI!
Am plecat cu El la drum prln anul 2012.Domnul sa fie si tovarasul vostru cu pacea ,bucuria ,dragostea Lui/
"Am intrat într-un nou an. Cum a fi şi ce vom petrece în noul an nu putem şti. Toate semnele arată însă că nu vom fi scutiţi de furtună.
Cine este înţelept nu aşteaptă până vine strâmtorarea, ci din bună vreme îşi caută un adăpost bun şi sigur.
Cine călătoreşte pe mare caută să se asigure cât mai bine pentru vreme de furtună.
Şi oare viaţa noastră nu este şi ea o călătorie pe o mare atât de neliniştită şi periculoasă adeseori.
Dar pentru a fi asigurat şi ferit de primejdie, n-ai decât să faci ceea ce au făcut altă dată ucenicii Domnului la lacul (marea) Ghenezaretului: după ce au dat drumul norodului, ucenicii L-au luat pe Iisus în corabia în care se aflau. Şi aceasta spre mulţumirea şi mântuirea lor, căci la puţin timp după aceea „s-a stârnit o mare furtună de vânt, care arunca valurile în corabie”, aşa că se aflau în mare primejdie. Domnul Iisus i-a scăpat însă îndată de orice pericol.
Întrebarea cea mai însemnată pentru noi este nu ce ni se va întâmpla în acest an, ci cum ne vom afla noi în faţa celor ce vor veni peste noi.
Să fim împreună cu Domnul. Să-L avem pe El la cârma corăbiei şi totul va fi bine.
Să-L rugăm, deci să vină în corăbioara noastră, să ne încredinţăm Lui şi să trăim în aşa fel încât să nu-L îndepărtăm de la noi. Şi El ne va conduce sigur spre limanul ceresc. ( Ioan Marini, „Glasul dreptăţi”, nr.1 / 1938)
Să-L avem pe El la cârma corăbiei şi totul va fi bine.
Eu, oricat de fan, chiar declarat, (atat fata de mine insumi in privat, cat si politic in public), al lui D-zeu as fi, daca chiar printr-o mare eroare, as fi repartizat sa lucrez oficial pe o adevarat corabie, sau chiar sa fiu pasager pe una, fie cu bilet platit, fie obligat de vreo sclavie sau necesitate de a da din vasle la niste galere drept pedepsa desigur bine meritata pt cine stie ce infractiune, (ca, in mod realist, in ciuda unor posibile zvonuri sau cazuri cu totul si cu totul exceptionale, erorile judiciare sunt totusi rare, si, tot in mod realist eu nu sunt tipul de om care ar deveni vreodata pasager clandestin pe vreun mijloc de transport), as cam sta pe ganduri daca as afla ca e chiar D-zeu comandant de corabie, deoarece in mod pragmatic realist:
1. ce ne facem daca e de sex feminin, ca in filmul Dogma, si se stie ca femeile aduc ghinion la marinari pe mare ?
2. nu i-am dat background check eu personal la C-V lui D-zeu, ca sa stiu daca are competenta de nivel profesional la comandat administrativ corabii, (nici ca educatie, ca training, ca experienta, ca certificat de comandant de vas autentic valabil, etc.); din punctul asta de vedere eu personal ii stiu mai bine pe Amiralul Nelson, pe Capitanul Nemo, si pe Capitanul alalaltul de 15 ani, ba chiar si pe Vice-amiralul William Bligh mai bine decat pe D-zeu, plus nu mai vorbesc de ce ne facem daca vine vreun Christian (Fletcher) de ne face vreo rascoala pe acolo sau, mai rau, nbe intalnim cu vreun iceberg trimis direct de la mama Natura, (care are o relatie cu totul si cu totul speciala, din cate stiu eu, cu D-zeu), exact in drumul nostru.
Eu, pana una alta, raman inca prudent pana cand decid eu pe ce vas sa ma imbarc asa in general si catre unde, si plus re relatia mea cu vreun comandant de vas, oricat de sexy ar fi el chiar daca il cheama Adonai, (Adonis, pe greceste), ca nu doresc complicatii, si sunt si ff risk adverse din fire.
P.S. Sa stiti ca nu fac pe nebunul sau nu incerc sa zic blasfemii, eu chiar sunt ff risk adverse din fire, si consider ca principala mea indatorire ca om nascut pe acest Pamant este aceea de a supravietui cat mai mult, ideal si in mod cat mai sanatos posibil, ca doar asa imi pot face datoria si arata recunostinta cel mai bine fata de creatorii mei, (atat cei directi mama si tata, cat si cei originari, D-zeu si mama Natura), si mai stiu ca mai am si indatorirea teleologica (de scop al existentei mele) de a-mi reproduce specia, desi in legatura cu asta cred ca am sa cer derogare, sau macar amanare, fiind gay si nefiind inca angajat contractual intr-o casatorie, desi imi doresc si chiar m-am mutat in Norvegia si din aceasta cauza, nu numai din considerente economice legate de supravietuire o vreme cat mai indelungat posibila...si cred ca e ff important sa fii casatorit, sau macar intr-un concubinak oficial cu drepturi si obligatii legale ca sa poti sa iti permite sa ai si sa cresti copii, plus ca in cazul meu, ca gay, trebuie sa ai si destui bani ca sa poti sa-ti permiti sa obtii ovul de la o mama donator, plus a inchiria un uter gestant de la o mama surogat, (cu toate posibilele dileme etice si chiar obstacolele sau complicatiile legale care se pot ivi in aceste feluri de cazuri), deci chiar cred ca eu am drept de la derogare, sau macar amanare re. reproducerea de specie.
De aia incerc sa evit complicatii, imabrcari pe diverse corabii, plimbari in naturi salbatice, relatii speciale cu diversi comandanti, etc. Nu zic ca trebuie sa fie toti asa de anxiosi sau fricosi ca mine, dar asa sunt eu !
Rudolph ti-am lasat comentariile pentruca filozofiile tale de viata ca ateu si gay si alte nebunii, s-ar putea sa-i trezeasca pe unii la realitate. Este absolut trist ca cineva poate gindii in felul in care gindesti tu...asa o ameteala de informatii si idei...si ai dreptate in privinta reproducerii...asta este cel mai inteligent dintre gindurile ce le-ai avut. Cel putin totul se va oprii la tine...
N-as vrea sa rid dar alternativa ar fi sa pling...as putea sa le fac pe amindoua deodata ca...citind ce scrii cam asta imi vine sa fac...Ai mila Doamne de noi. Sint curioasa...oare mai sint prin Norvegia si altii care gindesc ca tine?
Dar eu NU sunt ateu !
Eu chiar sunt monoteist abrahamic din principiu. Doar am spus ca sunt fan pt G-d team. Singura chestie cu care ma cam lupt de vreo 15 ani incoace, cand imi aduc aminte de ea, e ca nu m-am decis inca daca sa ma convertesc de la crestinismul ortodox in care am fost botezat oarecum cam intempestiv, aproape chiar si fara voia parintilor mei, (ca a venit o data in vizita la ei nasa lor de casatorie, pe care efectiv nu stiu cum au achizitionat-o deoarece ei nu s-au casatorit religios, si afland ca aveam deja vreo 5 luni si nu eram botezat, efectiv m-a luat de la mama din brate si m-a dus la o biserica din sectorul 5 unde locuiam pe atunci si m-a botezat asa pe nepuse masa), la iudaismul reformat/progresist.
Efectiv stiu ca trebuie sa mai citesc pagina despre etica iudaismului de pe wikipedia ca sa ma decid, dar efectiv tot aman, probabil efectiv de lene. Plus ca, acum fiind in Norvegia o sa fie mai greu sa gasesc un medic dispus sa-mi faca circumcizie, deoarece circumcizia a fost declarata procedura neetica daca e facuta pe motivbe religioase de catre Asociatia Medicilor Norvegieni, (desi nu e interzisa, doar ca e considerata neetica si nu plateste statul pt ea).
(E vorba, desigur, de circumcizia masculina care e considerata neetica in Norvegia, cea feminina nici nu se cheama asa, ci exact ceea ce este, mutilare genitala feminina, si este, desigur, ilegala, asa cum si trebuie sa fie.)
Habar nu am daca or mai fi altii in Norvegia care gandesc ca mine, deoarece eu personal nu vorbesc prea des, aproape de fapt niciodata, despre religie in mod social cu alti oameni, plus ca in Norvegia contemporana majoritatea oamenilor sunt chiar liber cugetatori.
Faptul ca sunt credincios din principiu nu ma opreste sa fiu si eu curios si sa-mi pun intrebari uneori despre D-zeu...desi, bineinteles nu imi vine asta in minte prea des, ci daca imi aminteste mass media despre El, cum o face, de obicei, de Craciun sau de Paste, sau cand e vreun pelerinaj la Mecca, sau incepe Ramadan-ul, plus ca efectiv nu as avea cu cine sa discut, nici daca as vrea. De aia mi-am permis aici on-line, dar nu a fost in scop rau intentionat, doar asa ma gandeam si eu de unul singur.
Rudolph...daca te intereseaza ceva despre religia crestina- de orice nuanta ar fi ea- citeste Biblia...nu wikipedia...Vezi ce intelegi de-acolo. Nu minca mestecat de altii- mai mesteca-ti si tu singur sa vezi cu ce te alegi. Si informatia este buna cind stii si poti s-o organizezi ca s-o folosesti cu folos- dar daca iei toate informatiile ce le gasesti pe net drept bune si le aduni asa fara nici o rinduiala o sa te trezesti intr-o confuzie din care n-o sa mai iesi pina-i lumea.
Ia o Biblie si citeste. Ea este inspirata de Dumnezeu. Este o carte de istorie, de literatura, de religie daca vrei...Incearca...poate o sa intelegi ceva de-acolo...
Post a Comment