CE MARE ESTI...CE MAAAAAAREEEE ESTI!!!

    Zilele astea am din ce in ce mai putin de spus...chiar si mai putin de scris. Nu pentruca nu sint exact in mijlocul vietii...ca sint...ci pentruca ma straduiesc sa o traiesc asa cum vrea Dumnezeu si nu cum as vrea eu. Imi vine sa ma arunc pe jos citeodata ca un copil de 2 ani- dar unul rau si neintelegator...sa pling si sa dau din miini si din picioare si chiar daca ma aleg cu citeva joarde bune...chiar si atunci nu-mi pasa...cel putin sa scap de amalgamul de sentimente care ma incearca...un fel de jale neputincioasa...
     Dar nu mai sint de doi ani si mi s-a spus ca nu-mi sta bine cind pling ...nici cind pling incetisor si nici cind pling cu zgomot. Si cei mai apropiati stiu ca am resurse sonore suficiente pentru un taraboi in toata legea...
     Numai ca asta va demonstra si mai mult ca am dat Domnului problemele mele dar n-am incredere in El deloc...ca altfel as sta linistita si senina in timp ce El, in timpul Lui, cu metodele Lui, lucreaza minune la creatura care este tot lucrarea miinilor Lui...
    Nu-i nici o enigma pe-aici. Deb are un alt medicament cu care experimenteaza si are efecte mai putin placute. Ea le simte in trupul ei...eu in mintea mea care fierbe. Buna mea zicea "Numa' mama sa nu fii" si pe vremea cind ascultam ce zice, mi se parea ca expresia nu este chiar fondata pe adevar...vorbe de oameni batrini, mi-am zis...ce stiu ei?...Vezi insa ca experienta are multe adevaruri de impartasit si chiar daca le ignoram o vreme, in cele din urma trebuie sa acceptam intelepciunea ce o exprima.
    Ma mingaie promisiunile Domnului...si una dintre ele este aici...1Petru 3:12...Caci ochii Domnului sint peste cei neprihaniti, si urechile Lui iau aminte la rugaciunile lor." Acuma nu-mi ramine decit sa ma bucur de neprihanirea pe care o da iertarea Domnului meu ca sa ma pot bucura si de promisiune.
     In timp ce scriam fraza de mai sus, un mesaj a venit de la Danny care o dusese pe Deb la spital in Fresno...Deb se simtise rau la lucru din cauza noilor medicamente - si Doctorul a zis ca va fi ok daca ia doar un sfert din medicamentul prescris...Asa ca vestea asta a venit ca o mingaiere blinda...Sint sigura ca Tatal meu nu intentiona sa ma arunc pe jos si sa fac taraboi si a trimis vestea asta ca sa ma linisteasca. Nu-i asa ca uneori cit sintem de in virsta si de "intelepti" ne purtam ca niste copii natingi?
    Mi-am sters ochii ...Ce mare Dumnezeu avem...si cit de mica imi este credinta...