NICI MIERCURI NU NE PUTEM LIPSI DE EL...

 (asta scriam pe data de 01/25/2012)
Ascultam aseara o predica... n-am luat-o nici de la inceput si a trebuit sa pun benzina si am mai intrerupt... dar ce putere are Cuvintul lui Dumnezeu!!!... Explica si se explica, si este ca o lampa al carei ulei nu se termina. Ieri spunea vorbitorul ca America este aproape de asfintit... America pe care o cunoastem noi, plina de oameni imbuibati si de bunastare. Dar au intrat oamenii din cauza huzurului intr-o stare de nesimtire, somnolenta si totala nepasare...
   

Ca sa se schimbe starea de lucruri pentru crestini este nevoie de persecutie - asa zicea predicatorul. Si a explicat cum Nero, care a fost unul dintre primii care a inceput marea persecutie impotriva crestinilor in Roma, avea deja pregatita calea, prin faptul ca inainte de a da el foc Romei, crestinii deja devenisera o clasa de cetateni uriti de restul lumii. Si fara exagerari, trebuie sa recunoastem ca tara asta care a inflorit datorita valorilor pe care le-a promovat odata merge rapid in jos din toate punctele de vedere... moral, social, politic, financiar... si exista tot mai putina toleranta pentru valorile crestine.
     Lucru ciudat insa ca persecutia din Roma, cit a fost ea de cruda, ca Nero ii ungea pe crestini cu ceara si le dadea foc, ca sa tina loc de torte in gradinile lui... ei bine, cruda lui persecutie a facut ca numarul crestinilor sa creasca, nu sa scada. Interesant, nu? Si daca noi ne rugam pentru o inviorare, pentru o trezire in tara asta, e foarte posibil ca asta este forma in care ne vom trezi... si nicidecum tremurind si facind spume la gura... si nici cu evanglelia prosperitatii sub brat.
     Ieri dupa ce am mincat cu Mackie, o colega de-a mea, la House of Pancakes, si ne-am facut de cap inhalind carbs, cind ne-am reintors la birou, ne-a apucat pe amindoua un somn, de nu stiam ce sa facem cu el... Asta face bunastarea, si de-aia copiii mici adorm dupa ce maninca. Nu sintem nici noi departe de scena respectiva. Ingrasati bine si cu biberonul in gura... spunind o rugaciune pe jumatate adormiti ...nu de multumire bineinteles, ci una de cerere... asta-i peisajul...
    Dar se pare ca suferinta este chemarea noastra, si nu bunastarea. Il avem ca exemplu pe Domnul Christos, care a lasat cerul si a venit sa sufere pentru noi. Avem exemplul primilor crestini, care n-au considerat ca fac asa un mare sacrificiu, pentru ca gindul lor era la viata viitoare... la eternitate; si ce putin pare timpul de suferinta pe pamint comparat cu o eternitate in raiul lui Dumnezeu! Bineinteles insa ca trebuie sa ne gindim la el si sa credem in aceasta realitate, ca altfel n-o sa putem pricepe si n-o sa putem rezista.
     Am in fata Psalmul 116 in dimineata asta de Miercuri...Va las doar citeva versete, dar intregul Psalm este bun pentru suflet ...
     "Ma infasurasera legaturile mortii, si m-apucasera sudorile mormintului; eram prada necazului si durerii. Dar am chemat numele Domnului, si am zis: "Doamne, mintuieste-mi sufletul". Domnul este milostiv si drept, si Dumnezeul nostru este plin de indurare. Domnul pazeste pe cei fara rautate: eram nenorocit de tot, dar El m-a mintuit. Intoarce-te, suflete, la odihna ta, caci Domnul ti-a facut bine!"
     Si cu gindurile astea... trag ancora si pornesc catre Merced... Doamne, da ceata la o parte, si de pe drum, si din suflet...
........................
  Si astazi ...doi ani mai tirziu, persecutia crestinilor este la stiri, in gazete si pe buzele oamenilor de pretutindeni. Evreii din Europa sint huiduiti, si unii pleaca sau se pregatesc sa plece in Israel. In Irak, ISIS omoara copiii si le ia pe femeile crestine roabe... oamenii si-au pierdut tot ce aveau, si unii si-au pierdut si viata in chinuri groaznice - doar pentru ca sint crestini... Apocalipsa se implineste sub ochii nostri. Nu stiu cit sintem de constienti de realitatile pe care le traim. Oriunde am fi, daca nu sintem sub aripa ocrotitoare a lui Dumnezeu, nu sintem in siguranta.
     Va invit sa va rugati pentru cei care trec prin suferinte, pentru fratii nostri de credinta de peste tot din lumea aceasta. Sa nu uitam de ei!...