Cind copiii nostrii sint marunti, si ne este asa de drag de ei, si-i credem asa de destepti...de precoce...visam cu ochii deschisi la ce vor fi cind vor creste mari. Povestile cu Feti Frumosi si Ilene Cosinzene sint nimic pe linga imaginile ce le putem noi pune laolalta in mintea noastra gindindu-ne la viitorul lor.
In Romania copilariei mele toti copiii vroiau sa se faca doctori si ingineri - si nu pentruca stiau ce inseamna meseria aia- ci pentruca parintii aveau o stima deosebita pentru meseriile respective si copiii din instinct sau chiar din intuitie stiau exact ce sa spuna ca sa le fie parintilor pe plac.
Am auzit odata...numai odata un copilas aici in America spunindu-i mamei lui ca el se face gunoier. Si asta pentruca lui ii placea sa se uite la masina de gunoi cum ia gunoiul din fata casei...Si parintii copilului , oameni mai realisti nu s-au apucat sa-i bage aluia mic in cap ideile lor- ci l-au lasat sa gindeasca in termenii lui si se distrau de minune de aspiratiile micutului lor.
Dar vremea copilariei trece si vine vremea cind adolescentii nostrii au incheiat cursurile de liceu...si ce urmeaza? In Romania pe vremea mea se cloceau la ingineri pe toate drunurile si fiecare tractorist isi vroia copilul doctor sau inginer. Unii ajungeau. O parte dindu-si silinta si alta parte - parintii dindu-si silinta sau duhul muncind si platind pe unul si pe altul. Am lucrat la Institutul de Mine din Petrosani ca laborant Geolog si stiu...Stiu chiar mai mult decit spun.
Dar - o treaba este sigura...nu toti oamenii stiu sa-si aleaga o profesie in viata. Si din aceasta cauza multi sufera 70 la suta din timpul lor treaz din viata muncind ceva ce nu le face placere- sau unii chiar urasc.
Munca a fost creata in Gradina Edenului inainte de caderea in pacat si Adam cred ca muncea fericit. Sudoarea si buruienile si durerile de sale au venit dupa caderea in pacat.
Eu fac unele treburi chiar cu placere...unele munci le anticipez cu entuziasm- asa cum am si unele treburi la care imi tirsesc picioarele si le amin sa le fac pina nu mai am cum sa le amin - mi-i asa de urit de ele ( De aia mi-am si luat masina de spalat vase...si mi-as mai lua si un fier de calcat care face treaba singur dar nu cred ca s-a inventat inca unul...). Dar daca ar fi sa iau viata de la inceput as fi mai atenta si as sta mai mult ..."pe ginduri" si mi-as alege o meserie care sa tina cont de patru criterii - despre care am auzit astazi.
Una dintre criterii este pasiunea - daca ai un hobby - ceva ce-ti place mult. Hai sa zicem ca-ti place muzica si vrei sa te faci muzician...
A doilea criteriu este - talentul. Nu poti sa te faci muzician daca nu ai talent, nu?
Al treilea criteriu este - consideratia practica a acestei alegeri. Poti sa traiesti din urma acestei alegeri? Este lucrativ? Cinti in orchestra simfonica sau la colt de strada?
Al patrulea criteriu- si nu ultimul este acela de-a avea o profesie in care sa porti servi pe Dumnezeu. Nu neaparat sa fii misionar sau predicator- dar - acolo la locul de munca sa poti sa tii flacara Lui aprinsa si sa slujesti cu credinciosie pe Domnul tau. Daca esti muzician si ai implinit toate criteriile de mai sus dar ii cinti satanei- asta nu poate fi meseria ta...nu poate!!!
Pe Tatal nostru Ceresc- ca orice tata bun- il intereseaza toate aspectele vietii noastre si- il intereseaza si slujba noastra.
Am mai auzit si o intimplare care poate sa picteze un tablou ochilor si mintii noastre - si sa fie usor de retinut.
Apropiindu-se de tarm, un comandant de vas este intrebat de un tinerel - cum poate sa duca un vapor asa de mare exact la locul unde trebuia sa-l duca ca sa-l ancoreze. Mentionez ca acest capitan nu era capitanul vasului Italian care s-a scufundat de curind...
Si capitanul i-a spus tinerelului...
-Vezi cele patru lumini? Erau 4 lumini in departare...una in dreapta, alta in stinga...imprastiate ...Si capitanul i-a mai spus...
-Conduc vaporul in asa maniera incit la un moment dat cele patru lumini devin o singura lumina. El sint asezate in asa fel incit daca manevrez bine vaporul si il aduc in pozitia unde cele patru lumini se suprapun...pot merge linistit sa ancorez exact la punctul la care mi se cere sa duc vaporul.
Tot asa, aceste criterii de mai sus trebuie sa se suprapuna pentru a ne oferi sansa sa avem o profesie care sa ne produca si bucurie in timp ce ne sustine financiar.
Pentru unii dintre noi ...este o lectie care vine prea tirziu- dar pentru copiii nostrii sau nepotii nostrii este ceva de luat in considerare.
Si am sa inchei cu un alt gind pe care l-am auzit si care mi se pare fenomenal. Viata eterna incepe acum- sau mai bine zis a si inceput. Merita sa o traim din plin - asa cum ne indeamna Biblia- nu sa asteptam dupa aceasta viata din plin dupa moarte- ci sa ne grabim sa o traim de pe-acuma- indiferent de situatii. Ca si alergatorul care este in fruntea coloanei si care simte cum in scurt timp va trece linia de sosire si va fi incununat cu lauri- asa si noi trebuie sa incepem de pe-acum sa ne simtim victoriosi. Cu ajutorul Domnului nu trebuie sa intrecem pe nimeni in alergarea asta decit sa calcam cit putem de constiincios pe urmele Lui...Si ca sa traim o astfel de viata, fie ca sintem robi , fie ca sintem stapini, orice am face sa facem ca pentru Domnul...si asta include si munca noastra- de fiecare zi.
Si ...cam atit am avut de spus. Astept comentarii...
1 comment:
Vise,,, vise ce uspor se spulbera .Fecare adolescent are un vis un plan ,dar dupa o viata in care multe din planurile (visele )mele au fost doar vise ,tinta alergarii ramine singurul obiectiv valoros ,doar daca tinta este viata de apoi.In rest omul se inseala ori cum si daca isi atinge telul pamintesc si daca nu . Viata asta este tot o calatorie .....si depinde de drumul pe care te angajezi pentruca este scris :< Nu te rog sa-i ei din lume ci sa-i ocrotesti... si cand stam sub ocrotirea Lui nu ne temem.
Post a Comment