Ok...si in circumstantele astea...mai trag cu ochiul pe blog sa vad daca mai trece careva pe-aci...Astazi a trecut abbu...dar asa cum trece ea...si mi-a dat un ghiot sa ma trezesc. Unul prietenesc...si nu glumesc abbu- ca parca eram in coma de-o vreme...Si uite asa i-am raspuns la comment. Multumiri pentru vizita abbu...Mi-ar fi placut sa nu fie virtuala ci una reala...sa putem sa ridem in voie, sa bem o ceasca aburinda de cafea...si sa ne contrazicem- cu folos...
...................
Si iata scurta noastra conversatie de pe blog...
Draga Rodica,cam rar mai trec pe aici.Lasa ca ultima data te-am cam dezamagit,dar asta sunt -din fericire,sau din pacate.
Ce vreau sa-ti spun :
-nu se poate trai 24 de ore in pilde si invataturi.Nu se poate raporta viata zilnica numai la ce scrie in carti, sau au enuntat diverse persoane.
Viata e altfel si specifica fiecaruia.Personala si impletita cu experienta fiecaruia
Daca nu stiam ca o cunosti IN REALITATE nici nu mai treceam pe aici.
Dar stiu.
Stiu ca esti realista,ancorata in viata si dependenta de viata -pamanteasca si dorindu-ti si una cereasca.
Dar ce e prea mult strica,mai mult, aduce efectul invers.
Proportia...
Proportia este secretul tuturor retelelor,inainte de a socoti materialele,tava,cuptorul.
Proportia.
Ce vreau sa-ti spun :
-nu se poate trai 24 de ore in pilde si invataturi.Nu se poate raporta viata zilnica numai la ce scrie in carti, sau au enuntat diverse persoane.
Viata e altfel si specifica fiecaruia.Personala si impletita cu experienta fiecaruia
Daca nu stiam ca o cunosti IN REALITATE nici nu mai treceam pe aici.
Dar stiu.
Stiu ca esti realista,ancorata in viata si dependenta de viata -pamanteasca si dorindu-ti si una cereasca.
Dar ce e prea mult strica,mai mult, aduce efectul invers.
Proportia...
Proportia este secretul tuturor retelelor,inainte de a socoti materialele,tava,cuptorul.
Proportia.
Rodica Botan said...
abbu- tu nu ma dezamagesti cit ma faci sa gindesc si sa reactionez. Uneori sint atit de lipsita de energie ca imi prieste cite un brinci- mai ales venit din "prietenie"... :)
Proportia...uite asta spune si Biblia. Unii care fac pe sfintii sint sfatuiti sa se potoleasca. Traim pe pamint si deci supusi legilor acestei planete. De la gravitatie la "cine-si face lui isi face"- ca eventual te intilnesti pe lumea asta si cu piinea care ai aruncat-o pe ape( binele ce-l facem) dar si cu picioarele in fund pe care i le-am dat cuiva - ca pe toate le primim inapoi. Timpul insa este un element care nu este controlat de noi...
Biblia spune sa ne gindim la suflet...la viata vesnica; asta ca o tinta permanenta; dar nu zice sa nu ne ocupam si de nevoile noastre zilnice. Si in perspectiva asta ai pus punctul pe i.
Ce spun eu aici nu se deosebeste mult de ce spui tu. Doar ca am o alta perspectiva. Unde tu te pronunti mai mult despre acum si aici, eu ma uit un pic mai departe sa fiu sigura ca merg in directia pe care mi-am ales-o. N-as vrea sa ma fure peisajul ( si citeodata ma fura)...asa ca mereu stau cu ochiul pe busola.
Navigam abbu...navigam intr-o lume plina de greutati, pericole, dar si bucurii si situatii placute. Ne clatim ochii cu cele bune, ne hranim sufletul cu ce gasim bun, ne ascundem sau ne aparam de mizerii - dar mergem...inaintam. Intrebarea ramine valabila...catre ce inaintam? Care e directia? Ca de calatorit toti calatorim catre un liman...
Proportia...uite asta spune si Biblia. Unii care fac pe sfintii sint sfatuiti sa se potoleasca. Traim pe pamint si deci supusi legilor acestei planete. De la gravitatie la "cine-si face lui isi face"- ca eventual te intilnesti pe lumea asta si cu piinea care ai aruncat-o pe ape( binele ce-l facem) dar si cu picioarele in fund pe care i le-am dat cuiva - ca pe toate le primim inapoi. Timpul insa este un element care nu este controlat de noi...
Biblia spune sa ne gindim la suflet...la viata vesnica; asta ca o tinta permanenta; dar nu zice sa nu ne ocupam si de nevoile noastre zilnice. Si in perspectiva asta ai pus punctul pe i.
Ce spun eu aici nu se deosebeste mult de ce spui tu. Doar ca am o alta perspectiva. Unde tu te pronunti mai mult despre acum si aici, eu ma uit un pic mai departe sa fiu sigura ca merg in directia pe care mi-am ales-o. N-as vrea sa ma fure peisajul ( si citeodata ma fura)...asa ca mereu stau cu ochiul pe busola.
Navigam abbu...navigam intr-o lume plina de greutati, pericole, dar si bucurii si situatii placute. Ne clatim ochii cu cele bune, ne hranim sufletul cu ce gasim bun, ne ascundem sau ne aparam de mizerii - dar mergem...inaintam. Intrebarea ramine valabila...catre ce inaintam? Care e directia? Ca de calatorit toti calatorim catre un liman...
